Si atunci:"Sa fie rastignit,Sa se rastigneasca!"Si Iisus Hristos este ucis,pe raspunderea conducatorilor spirituali si a tot poporul,in fata lui Dumnezeu:"Sangele lui asupra noastra si a copiilor nostri"(Matei 27,25).Din acest moment poporul evreu dispare din Planul Divin,ca popor ales al marturisirii Lui intre neamuri:"Ierusalime,Ierusalime,care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine!...De cate ori am vrut da strang pe copii tai,cum isi strange closca puii sub aripi si n-ati vrut.iata,vi se lasa casa pustie!Caci va spun,ca de acum in colo,nu Ma veti mai vedea pana cand nu veti zice:"Bine este cuvantat Cel ce vine intru Numele Domnului"(Matei 23,37-39)
Devine popor ales Noul Israel(dupa duh),format din cei ce cred si marturisesc(evrei si neevrei)pe Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu,Unul din Sfanta Treime,intrupat din Fecioara,din dragoste pentru creatura Sa,ca sa ispaseasca pacatele lumii si sa-i indumnezeiasca pe toti cu puterea Harului Duhului Sfant:"Ma rog,Parinte Sfinte,nu numai pentru ei(Apostolii),ci si pentru toti ce vor crede in Mine prin ei...Vreau,Tata,ca acolo unde sunt Eu,sa fie si ei impreuna cu mine,pentru ca sa vada Slava pe care o aveam la Tine,mai inainte de a fi lumea".(Ioan 17)
Pentru pacatul necredintei si uciderea Fiului lui Dumnezeu,consecintele sunt tragice pentru poporul evreu:Romanii ocupa Iudeea,templul din Ierusalim este daramat,"Piatra pe piatra nu va ramane aici",prorocise Iisus(Matei 24,1-2)si evreii fug in toata lumea(Titus,fiul lui Vespasian,la anul 70 d.Hr.devine instrumentul de pedeapsa prin care Dumnezeu a sanctionat poporul evreu).Lipsiti de conducere politica(nemaiavand stat),precum si de una religioasa(corpul preotesc este ucis in totalitate),raman doar sub ascultarea invatatorilor de lege,talmudistii rabini.Cea mai mare parte a fugarilor ajunge prin nordul Africii(unii raman in Egipt)in Spania si,de aici,in mai toate tarile occidentului.Rabinii incearca sa adapteze viata comunitatilor la noile conditii istorice,locale.Se constituie in comunitati separate,numite ghetouri,de obicei la marginea oraselor(cetatilor)unde,sub autoritatea si ascultarea rabinica,sunt impiedicati sa se asimileze.(Este minciuna rabinica ca in evul mediu,au fost internati in ghetouri.Pe acestea le-au facut ei) Procesul de separare le da posibilitatea rabinilor sa imprime in constiinta populatiei ideea ca in calitate de neam ales sunt persecutati si urati de neamurile crestine.Ideea aceasta,cultivata si intretinuta de-a lungul generatiilor,da nastere la dorinta de razbunare fata de neamurile crestine din cauza carora se vad lipsiti de Gratia Divina si acuzati ca popor ucigas al lui Dumnezeu.
Totusi,cei care ies de sub aceasta umbrela rabinica,constata ca crestinii nu sunt acele fiare salbatice prezentate de rabini,si foarte multi renunta la mozaismul talmudic si se asimileaza.Dar in acest moment istoric si spiritual al poporului evreu,in secolele XV-XVI,apare un nou popor evreu-care nu are nimic comun din punct de vedere biologic cu poporul semit,fugit din Palestina la anul 70 d.Hr.-hazarii,un trib turco-mongol din regiunea cuprinsa intre marea Neagra si Marea Caspica.
Acestia,prin secolul al VIII-lea,sunt pusi in situatia sa opteze pentru una din credinte:musulmana sau crestina.Pentru a nu deveni victime ale conflictului dintre crestini si mahomedani,conducatorii hazari adopta mozaismul pentru poporul lor.La anul 741,Bulan,conducatorul tribului hazar,adopta mozaismul ca religie oficiala.Astfel asiaticii hazari,devin evrei prin religie,preluand invatatura iudaica,cu accent special pe ideea poporului ales care trebuie sa stapaneasca lumea.Sub tarii Rusiei stapanirea ii inghite si pe ei,o data cu panslavismul,dar se infiltreaza incet-incet pana in apusul Europei.In Germania,Franta,Austria,Anglia,vin in contact cu organizatiile masonice(descendente din ordinul templierilor),pe care ajung sa si le subordoneze si la adapostul carora incep actiunea de destabilizare si descompunere a statelor si spiritualitatii crestine.
In timp ce evreii sefarzi(semiti)se risipeau,asimilandu-se,evreii hazari(aschenazi)reimprospatau Legea Deuteronomului in inteles talmudic,investindu-se cu dreptul de autoritate levitica(slujitori ai templului)si reactualizand situatia istorica din timpul ocupatiei Palestinei sub Iosua Navi,arogandu-si dreptul de a dispune si astazi,dupa 2500 de ani,de aceeasi investitura data numai pentru acea actiune lui Moise si lui Iosua,de a distruge neamurile pacatoase,care acum,pentru ei,sunt cele crestine.
Pentru ca actiunea lor sa-si poata atinge scopul,se reorganizeaza intr-o forma suprastatala,cahalul,stat in stat,cu legile lui,cu guvern particular,specific iudaic,cu relatii bazate pe legi talmudice(intre membrii comunitatii lor relatii morale,iar fata de orice neam si orice religie,fiindu-le permis,pentru a-si atinge scopurile,orice mijloc,cel mai imoral fiind cel mai bun).
Castiga prin viclenie,corupere,santaj,minciuna,dezinformare,elementele capabile ale neamurilor in mijlocul carora traiesc,ajung subtil in fruntea bucatelor parazitand neamurile crestine,plangand de forma zidurile Ierusalimului daramat.Canaanul lor este acum lumea intreaga,pe care vor sa o stapaneasca.Iata-ne sub amenintarea dominatiei talmudico-hazare.Toate patimile Asiei s-au amplificat si exacerbat sub ideea alesilor lui Iahve,hazarii,care si-au descoperit vocatia de sionisti:refacerea Imperiului davidic.
Infiltrati in ultimele doua veacuri,prin cutezanta si obraznicie,prin santaj si corupere,prin insinuare perfida,in toate compartimentele vietii publice:in cultura,in economie si comert,in viata spirituala si morala(imbracand chipul ingerului de lumina),dand tonul prin mass-media,pe care au ajuns s-o controleze,realizand asa-zisa opinie publica(opinia lor este atribuita publicului),infiltrandu-se in armata si politie,in politica si mai ales in serviciile secrete si in diplomatia tuturor statelor,in toate societatile si asociatile"umanitare",prezidate de forma de servantii lor goimi,organizati in francomasonerii,detin astazi,in toate statele lumii in calitate de consilieri,parghiile cu care misca masele de goimi,dupa bunul lor plac.
Este stiut astazi si recunoscut chiar de ei,ca un triunf,ca in compozitia fiecarui guvern,din orice tara,intra sau ies,cei indicati de ei.De la 50% pana la 90%,in statele socialiste(comuniste)membrii guvernului erau chiar evrei hazari.Iar toate revolutiile socialiste(comuniste)au ca initiatori si profitori pe evreii hazari.
Virgil Maxim[307]
miercuri, 21 aprilie 2010
Darwinismul creator (II)
Dovezile care demonstreaza rolul creator al selectiei naturale se pot imparti in doua categorii:directe si indirecte.
Dovezile directe ne arata cum,sub ochii nostri,selectia naturala duce la formarea de noi forme si varietati.Sa venim cu doua exemple:
a)In pasunile alpine necosite,o specie de Gentiana infloreste toata vara si nu prezinta varietati aparte.Unde fanetele se cosesc,din specia respectiva s-au diferentiat insa doua varietati:una ce infloreste si fructifica inainte de cosit si alta dupa cosit.Diferentierea celor doua varietati se datoreaza faptului ca toate exemplarele ce infloreau si fructificau in timpul cositului au fost sistematic eliminate,neramanand decat formele care infloreau fie din vreme,fie tarziu,catre toamna.
b)In Golful Plymouth din Anglia,cu cateva zeci de ani in urma,s-a construit un dig nou.Digul apara golful de puternicul flux al marii.Dupa indiguire,apa golfului a devenit tulbure,din cauza malului adus de apele ce se varsau aici,mal care nu mai era adus de reflux in larg.In urma acestui fapt,naturalistul Weldone,facand observatii asupra faunei din golf,a fost izbit de modificarile ce le suferea un crab.
Din an in an,crusta acestuia se modifica,in sensul ca deschiderea dintre torace si crusta,pe unde patrundea apa la branhii,se ingusta din ce in ce.Weldone si-a dat seama ca,din cauza malului,crabii cu deschideri mari se prapadesc,ramanand numai cei cu deschideri mici,prin care se filtreaza apa,incat ea ajunge curata la branhii,permitand o respiratie normala.Fara indoiala ca supravietuirea crabilor cu deschiderea redusa dintre torace si crusta a dus la formarea unei noi varietati de crabi,care nu a exitat inainte.
Indirect ne dam seama de rolul creator al selectiei naturale prin studiul adaptarii vietuitoarelor la mediu.
Dovezile directe ne arata cum,sub ochii nostri,selectia naturala duce la formarea de noi forme si varietati.Sa venim cu doua exemple:
a)In pasunile alpine necosite,o specie de Gentiana infloreste toata vara si nu prezinta varietati aparte.Unde fanetele se cosesc,din specia respectiva s-au diferentiat insa doua varietati:una ce infloreste si fructifica inainte de cosit si alta dupa cosit.Diferentierea celor doua varietati se datoreaza faptului ca toate exemplarele ce infloreau si fructificau in timpul cositului au fost sistematic eliminate,neramanand decat formele care infloreau fie din vreme,fie tarziu,catre toamna.
b)In Golful Plymouth din Anglia,cu cateva zeci de ani in urma,s-a construit un dig nou.Digul apara golful de puternicul flux al marii.Dupa indiguire,apa golfului a devenit tulbure,din cauza malului adus de apele ce se varsau aici,mal care nu mai era adus de reflux in larg.In urma acestui fapt,naturalistul Weldone,facand observatii asupra faunei din golf,a fost izbit de modificarile ce le suferea un crab.
Din an in an,crusta acestuia se modifica,in sensul ca deschiderea dintre torace si crusta,pe unde patrundea apa la branhii,se ingusta din ce in ce.Weldone si-a dat seama ca,din cauza malului,crabii cu deschideri mari se prapadesc,ramanand numai cei cu deschideri mici,prin care se filtreaza apa,incat ea ajunge curata la branhii,permitand o respiratie normala.Fara indoiala ca supravietuirea crabilor cu deschiderea redusa dintre torace si crusta a dus la formarea unei noi varietati de crabi,care nu a exitat inainte.
Indirect ne dam seama de rolul creator al selectiei naturale prin studiul adaptarii vietuitoarelor la mediu.
duminică, 18 aprilie 2010
Pendulul lui Foucault
Culianu[152].
Darwinismul creator (I)
Selectia artificiala este un mijloc prin care omul a obtinut din cele mai vechi timpuri si obtine si astazi rase noi de animale domestice si soiuri de plante cultivate.
Agricultorul primitiv nu si-a pus problema de a obtine o varietate mai buna a unei plante oarecare pe care o folosea intamplator,dar,desigur,ca el pastra si semana semintele care aveau anumite calitati:se coceau mai devreme,erau mai mari etc.In felul acesta s-a ajuns la varietati de plante care se deosebeau de stramosii lor salbatici.
Dintr-un grup de animale,omul primitiv sacrifica de obicei pentru hrana in primul rand indivizii cei mai slabi,iar pe cei considerati mai valorosi ii pastra pana in ultimul moment.Ca urmare,omul a facut o selectie fara un anumit scop,care a dus la imbunatatirea rasei animalului respectiv sau la formarea unei noi rase.
Fenomene de selectie inconstienta se observa si in epoca actuala.Darwin citeaza urmatorul exemplu:Doua turme de oi Leicester,deci din aceeasi rasa,s-au pastrat mai mult de 50 de ani intr-o stare pura,fiind crescute la doua ferme separate.In acest timp,caracterele oilor din cele doua turme s-au diferentiat atat de mult,incat puteau fi luate ca rase deosebite.Nici unul dintre fermieri n-a urmarit sa se ajunga la aceasta diferentiere,totusi ea s-a produs in mod inconstient,datorita unor conditii de intretinere si de nutritie intrucatva deosebite ale celor doua turme.
Pe baza unui mare numar de exemple asemanatoare Darwin a tras concluzia ca selectia este posibila si fara un plan sau un scop anumit si,ca atare,ea poate avea loc si in conditii naturale,fara interventia omului.
Darwin si darwinistii in general au aratat ca selectia artificiala are un rol creator,deoarece micile variatii de la care porneste selectia se accentueaza din generatie in generatie intr-un sens bine definit,corespunzator cu interesele omului.
In felul acesta se ajunge la grupe de indivizi cu trasaturi noi,care n-au existat la formele de la care s-a pornit.Prin urmare,selectia artificiala creeaza forme noi,nu le gaseste de-a gata.
Rolul creator al selectiei naturale.
Sa presupunem o specie de lupi ai carei indivizi se
hranesc cu diferite animale.O cauza oarecare(seceta,frig etc.)face ca la un moment dat sa se imputineze mult animalele vanate de lupi,in afara de ciute care,dupa cum se stie,sunt foarte iuti la fuga.In urma acestui fapt vor supravietui numai aceia dintre lupi care au o mai mare viteza si agilitate in prinsul prazii.Ceilalti vor pieri.In felul acesta va lua nastere o varietate noua de lupi, mai sprinteni si mai iuti ,caractere care se vor accentua si mai mult la urmasi.
Din contra,daca prada ar fi fost un vanat mare si robust ,care sa se apere mai mult prin forta decat prin fuga ar fi supravietuit lupii cu trupul bondoc si viguros.Acest exemplu de lupta pentru existenta si de selectie naturala nu este imaginar,el fiind realizat si in natura.Astfel,in Muntii Catskill din Statele Unite exista doua varietati de lupi:una cu trupul mai indesat si mai puternic.Prima varietate ataca fiarele salbatice sprintene,iar a doua ataca turmele ciobanilor.
Din acest exemplu s-a putut deduce ca selectia naturala are un rol creator.
Selectia naturala pastreaza acei indivizi din cadrul unei specii ale caror variatii sunt utile in conditiile de existenta date.Indivizii ramasi in viata se incruciseaza intre ei si,ca urmare,variatile utile,fiind pastrate de ereditate,se accentueaza intr-un anumit sens de la o generatie la alta.aceasta face ca din sanul speciei vechi sa ia nastere un grup sau mai multe grupuri de indivizi cu caractere noi,care se deosebesc calitativ de specia initiala.Acestea sunt varietatile,care,cu timpul,se transforma in subspecii si apoi in specii noi,ale caror insusiri sunt mai potrivite conditiilor schimbate de mediu.
Agricultorul primitiv nu si-a pus problema de a obtine o varietate mai buna a unei plante oarecare pe care o folosea intamplator,dar,desigur,ca el pastra si semana semintele care aveau anumite calitati:se coceau mai devreme,erau mai mari etc.In felul acesta s-a ajuns la varietati de plante care se deosebeau de stramosii lor salbatici.
Dintr-un grup de animale,omul primitiv sacrifica de obicei pentru hrana in primul rand indivizii cei mai slabi,iar pe cei considerati mai valorosi ii pastra pana in ultimul moment.Ca urmare,omul a facut o selectie fara un anumit scop,care a dus la imbunatatirea rasei animalului respectiv sau la formarea unei noi rase.
Fenomene de selectie inconstienta se observa si in epoca actuala.Darwin citeaza urmatorul exemplu:Doua turme de oi Leicester,deci din aceeasi rasa,s-au pastrat mai mult de 50 de ani intr-o stare pura,fiind crescute la doua ferme separate.In acest timp,caracterele oilor din cele doua turme s-au diferentiat atat de mult,incat puteau fi luate ca rase deosebite.Nici unul dintre fermieri n-a urmarit sa se ajunga la aceasta diferentiere,totusi ea s-a produs in mod inconstient,datorita unor conditii de intretinere si de nutritie intrucatva deosebite ale celor doua turme.
Pe baza unui mare numar de exemple asemanatoare Darwin a tras concluzia ca selectia este posibila si fara un plan sau un scop anumit si,ca atare,ea poate avea loc si in conditii naturale,fara interventia omului.
Darwin si darwinistii in general au aratat ca selectia artificiala are un rol creator,deoarece micile variatii de la care porneste selectia se accentueaza din generatie in generatie intr-un sens bine definit,corespunzator cu interesele omului.
In felul acesta se ajunge la grupe de indivizi cu trasaturi noi,care n-au existat la formele de la care s-a pornit.Prin urmare,selectia artificiala creeaza forme noi,nu le gaseste de-a gata.
Rolul creator al selectiei naturale.
Sa presupunem o specie de lupi ai carei indivizi se
hranesc cu diferite animale.O cauza oarecare(seceta,frig etc.)face ca la un moment dat sa se imputineze mult animalele vanate de lupi,in afara de ciute care,dupa cum se stie,sunt foarte iuti la fuga.In urma acestui fapt vor supravietui numai aceia dintre lupi care au o mai mare viteza si agilitate in prinsul prazii.Ceilalti vor pieri.In felul acesta va lua nastere o varietate noua de lupi, mai sprinteni si mai iuti ,caractere care se vor accentua si mai mult la urmasi.
Din contra,daca prada ar fi fost un vanat mare si robust ,care sa se apere mai mult prin forta decat prin fuga ar fi supravietuit lupii cu trupul bondoc si viguros.Acest exemplu de lupta pentru existenta si de selectie naturala nu este imaginar,el fiind realizat si in natura.Astfel,in Muntii Catskill din Statele Unite exista doua varietati de lupi:una cu trupul mai indesat si mai puternic.Prima varietate ataca fiarele salbatice sprintene,iar a doua ataca turmele ciobanilor.
Din acest exemplu s-a putut deduce ca selectia naturala are un rol creator.
Selectia naturala pastreaza acei indivizi din cadrul unei specii ale caror variatii sunt utile in conditiile de existenta date.Indivizii ramasi in viata se incruciseaza intre ei si,ca urmare,variatile utile,fiind pastrate de ereditate,se accentueaza intr-un anumit sens de la o generatie la alta.aceasta face ca din sanul speciei vechi sa ia nastere un grup sau mai multe grupuri de indivizi cu caractere noi,care se deosebesc calitativ de specia initiala.Acestea sunt varietatile,care,cu timpul,se transforma in subspecii si apoi in specii noi,ale caror insusiri sunt mai potrivite conditiilor schimbate de mediu.
joi, 8 aprilie 2010
miercuri, 3 martie 2010
Vatra a fost infiltrată de SRI
R:-Următoarele trei sau patru menţiuni care se fac despre dumneavoastră vă pun în legătură cu Vatra Românească!
Ion Coja:- Am văzut, dar nu pricep de ce TedAnton nu se miră, spectaculos şi captivant, de faptul că fostul profesor devine lider al organizaţiei care îl va asasina pe fostul student! De ce nu merge cu ticăloşia până la capăt?!
R:— Aţi discutat cu Ted Anton despre Vatra Românească?
Ion Coja:— Cum era să n-o facem?! Pentru asta m-a şi căutat, dar exact ce i-am spus eu despre Vatră nu a publicat.
R:— A publicat părerile lui Tismăneanu, Vladimir Tismăneanu…
Ion Coja:— Aşa! Vladimir!
R:— Ale lui Andrei Codrescu, Dan Petrescu, Norman Manea…
Ion Coja:— Vom face o anexă la acest dialog al nostru. Acolo vom publica nişte texte, legate de unele probleme ivite pe parcursul discuţiilor noastre. Vom publica bunăoară textul care a primit cele mai multe aplauze la Târgu Mureş, când s-a ţinut, în mai 1990, primul congres al Uniunii Vatra Românească. Şi să-l raportezi la ce zic despre Vatra Românească Tismănenii dumitale!
R:— Ai mei? … Uitaţi că dumneavoastră înşivă aţi recunoscut – mă rog, aşa susţine Ted Anton, că aţi recunoscut apartenenţa sau dependenţa de securitate a Vatrei Româneşti. Citez: „Când i-am expus lui Ion Coja afirmaţia lui Culianu că fusese ameninţat de Vatra Românească înainte de a fi ucis, fostul său profesor căzu pe gânduri: „Vatra a fost infiltrată de SRI, spuse” .
Ion Coja:— Măgarul şi ticălosul! Când mi-a „expus” afirmaţia lui Culianu n-am căzut deloc pe gânduri. Nu era o noutate! Aşa că am fost foarte prompt în a-i demonstra grecului că este vorba de „diversiune”, pusă la cale, foarte probabil, de cei care, ulterior, l-au asasinat pe Nené. Iar despre infiltrarea unor agenţi SRI în Vatră i-am spus măgarului că este un lucru absolut normal, pentru care nici să nu ne gândim să incriminăm pe cineva. Ar fi fost anormal dacă SRI n-ar fi încercat să ştie din surse proprii ce se întâmplă într-o organizaţie atât de numeroasă cum era pe atunci Vatra Românească!… De la aceste premise a plecat discuţia mea cu Virgil Măgureanu! L-am făcut atent, să cerceteze dacă oamenii lui infiltraţi în Vatră nu cumva nu-şi fac corect meseria, misiunea încredinţată!
R:— Care era această misiune?
Ion Coja:— Nu ştiam, dar, punând binele înainte, mi-am zis că rolul lor trebuia să fie pozitiv!
R:— Pozitiv în ce sens?
Ion Coja:— În sensul închegării unor structuri organizatorice trainice, fiabile, cum se zice acum! Funcţionale!
R:— Mergem mai departe?
Ion Coja:— Aţi terminat cu mine?
R:— Cred că da!… Ne întoarcem la…"
(fragment din cartea interviu Marele-manipulator-si-asasinarea-lui-culianu-ceausescu-iorga)
luni, 1 februarie 2010
vineri, 29 ianuarie 2010
[...]La Chambery, unde venisem la invitaţia lui Jean Burgos, s-a întâmplat ca trei vrăjitoare adevărate să participe la conferinţă ; ele m-au acuzat că vorbesc despre anumite lucruri fără să le fi experimentat. Am admis pe dată faptul, cerând doar cu modestie oarecare înţelegere pentru istoricii corecţi care încearcă să-şi facă meseria. Se pare că îngăduinţa nu ne-a fost acordată, căci în jur s-au petrecut lucruri stranii: câteva persoane au leşinat, iar colegul
meu, africanistul Hans Witte, şi cu mine am fost cuprinşi de teribile dureri de cap care au persistat şi după ce am părăsit sala conferinţei [...].
IOAN PETRU CULIANU
Abonați-vă la:
Postări (Atom)