Castanele şi ghinda

In nemarginita ei bunatate pentru toate fapturile vii, mama natura are grija si de bietele vietuitoare ale padurii, pe care iarna le ameninta cu foamete si inghet. Exact acum, cand oamenii strang ultima recolta din gradini si livezi, pregatindu-se sa o depoziteze in hambare, arborii din paduri isi scutura roadele singuri, spre bucuria salbaticiunilor. Alunele, ghinda, castanele, jirul, scorusele - toate se gasesc din abundenta in luna octombrie, prin lizierele si luminisurile atinse de aripa toamnei. Si, cum in marea farmacie a naturii darurile de hrana sunt si daruri de sanatate, fructele padurii reprezinta, si ele, leacuri adesea miraculoase, pe care toamna ni le aduce in dar.

Castanele Salbatice

Aparent, banalele castane, pe care le gasim la vremea aceasta prin mai toate parcurile oraselor, ascund sub coaja lor maronie substante vindecatoare foarte puternice. Ele reduc durerea si inflamatia, protejeaza vasele de sange, opresc hemoragiile, stimuleaza circulatia sanguina. Mai mult, in ultimii ani, ele au devenit o pretioasa materie prima pentru industria de cosmetice si unguente, deoarece, folosite extern, au efecte benefice asupra pielii si a circulatiei periferice.
Recoltarea se face foarte usor, prin simpla lor culegere de pe jos. Se usuca in strat gros (10-15 cm), in locuri caldute si bine aerisite, vreme de trei saptamani, dupa care pot fi puse la pastrare in saculeti de panza ori de hartie sau pot fi preparate imediat.

Faina de castane: castanele uscate se piseaza cu tot cu coaja in piua, pana se maruntesc suficient pentru a fi macinate in masina electrica de cafea, dupa care se cern cat mai fin. Praful alb-galbui care rezulta, adica faina de castane, va fi folosit apoi intern si extern pentru urmatoarele afectiuni:

Hemoroizi, hemoroizi sangeranzi - se iau zilnic, pe stomacul gol, 3-4 lingurite de faina de castane. Planta se tine sub limba vreme de 5-10 minute, dupa care se inghite cu apa. O cura dureaza 2-6 saptamani, in functie de gravitatea afectiunii, si are un efect extraodinar si asupra venelor, vindecand o serie intreaga de boli pentru care farmacia moderna inca nu a descoperit medicamente.

Varice, flebita, afectiuni ale venelor in general - se face tratamentul intern de la hemoroizi si, in plus, se aplica o cataplasma cu faina de castane preparata astfel: la patru linguri de faina de castane se adauga iaurt proaspat, amestecandu-se incontinuu, asa incat sa se formeze o pasta groasa. Aceasta pasta se aplica cu un tifon pe locul afectat, dupa care se acopera cu o folie de nylon si se leaga (dar fara a strange deloc). Se tine 1-2 ore. Tratamentul se repeta zilnic sau o data la doua zile, vreme de o luna.

Tromboflebita, tromboze - se pun intr-un borcan patruzeci de castane proaspat culese si bine zdrobite (cu tot cu coaja), peste care se adauga alcool alimentar de 80 de grade cat sa le acopere si sa ramana deasupra o pelicula de lichid de 2-3 degete. Se inchide borcanul si se lasa continutul sa se macereze vreme de 20 de zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza o lingurita din aceasta tinctura de patru ori pe zi, vreme de o luna.

Prostatita, adenom de prostata - se administreaza tinctura obtinuta dupa metoda de mai sus, cate 4 lingurite pe zi, in cure de 2-3 luni. Coaja si miezul castanelor au principii active antiinflamatoare puternice, care actioneaza asupra prostatei.

Reumatism - se fac spalaturi cu zeama obtinuta dupa fierberea a 5 maini de castane in 5 litri de apa, pana lichidul scade la jumatate. Baile vor fi cat mai fierbinti posibil. Procedura se repeta o data la doua zile.
O credinta populara spune ca cei care poarta in buzunare castane sunt feriti de dureri reumatice, de dureri de sale (lombosciatica) si de intepeneli (nevralgii, intinderi de muschi). Multi oameni care au incercat acest procedeu, mai degraba magic decat medical, au declarat ca au obtinut rezultate excelente.

Castanele Comestibile

Au fost aduse pe teritoriul tarii noastre odata cu primele legiuni romane care au ocupat Dacia, iar de atunci, castanul comestibil a fost aclimatizat si cultivat mai ales in zona de vest a tarii. Mai tarziu, prin secolul al Xiv-lea, castanii comestibili au fost intens plantati in jurul manastirilor din Oltenia si Moldova, iar cu ocazia aceasta, fructele lor au intrat in retetele vestitelor leacurile monahale, ocupand printre acestea un loc de cinste. Cu ele se tratau reumatismul si degeraturile, problemele digestive si intestinale, diferitele boli ale batranetii. Nu in ultimul rand, castanele au fost folosite ca hrana usoara si extrem de hranitoare pentru convalescenti, bogatia lor de minerale si de vitamine (greu degradabile in procesul prepararii) fiind un excelent sprijin pentru o vindecare rapida.
Culegerea castanelor comestibile se face de la sfarsitul lui septembrie si pana la inceputul lui noiembrie. Pentru uz intern, se folosesc fructele proaspete. Pentru utilizari externe, sunt foarte eficiente si castanele uscate (uscarea se face la fel ca la castanele salbatice).
Pireul de castane: este unul dintre putinele produse prelucrate termic care pastreaza, in mare parte, vitaminele fructului proaspat. Reteta: se spala bine castanele cu tot cu coaja, dupa care se pun in apa clocotita, unde se lasa sa fiarba la foc mediu, vreme de 45 de minute (nu mai mult, pentru a nu iesi taninurile din coaja, care dau un gust neplacut). Se scot castanele din apa clocotita si se cojesc cat sunt calde, dupa care se piseaza cu o furculita sau se zdrobesc cu un batator din lemn. Iata in continuare cateva indicatii terapeutice pentru acest remediu:

Hemoroizi, varice, tromboflebita - se consuma cate o farfurie de piure de castane, indulcit cu miere si aromatizat cu coaja de lamaie rasa, inainte de micul dejun si de cina. Se face o cura de cateva saptamani. Acest preparat stimuleaza tranzitul intestinal, are efecte antiinflamatoare si tonice vasculare.

Boli cronice de rinichi - vitaminele din miezul castanelor, precum si anumite principii din coaja au efecte stimulente asupra activitatii renale si impiedica formarea calculilor. Se consuma cate o farfurie de pireu de castane inainte de fiecare masa, in cure de minimum doua sapta-mani.

Indigestie, diaree - trezeci de castane comestibile (proaspete sau uscate) se piseaza si se pun sa fiarba la foc mic in trei cani de apa, pana cand scad la o treime. Zeama foarte concentrata rezultata se bea intr-o doza unica.

Convalescenta, perioada de crestere la copii - se consuma o combinatie de pireu de castane si branza de vaci (in proportii egale), indulcite cu miere. Este o hrana usor digerabila si foarte energizanta.

Degeraturi, dureri reumatice care se agraveaza la frig - cinci mani de castane se fierb cu trei litri de apa pana cand scad la jumatate. Se filtreaza decoctul rezultat, cu care se fac spalaturi cat mai calde posibil pe locurile afectate. Aplicatia dureaza 10-15 minute si se repeta zilnic, pana la completa vindecare.

Ghinda

Acum, in octombrie, frumoasele fructe ale stejarilor, cu palariutele lor asezate pe crestet, formeaza un adevarat covor in padurile de deal si de campie sau in preajma arborilor solitari. In urma cu un secol, ghindele erau considerate o adevarata bogatie, culeasa cu grija, pentru a fi folosita ca medicament pentru oameni si ca aliment pentru animale, pe perioada iernii. Ele erau, totodata, si obiecte de veneratie magica. Astfel, se credea ca ghindele contin in ele o tainica esenta a vigorii stejarului, capabila sa redea puterile celor bolnavi sau obositi, sa prelungeasca tineretea si sa aduca noroc si prosperitate. Ghinda se administra uscata si pisata, sub forma de decoct, plamadita in vin sau sub forma unei "cafele" .

Preparate din ghinda

Pulberea de ghinda - se culeg ghindele si se lasa sa se usuce intr-un loc calduros si bine ventilat, in strat de 2-3 degete grosime, timp de 3-4 saptamani. Dupa ce s-au uscat, se macina cu rasnita electrica de cafea sau se piseaza in piua, iar din pulberea obtinuta se administreaza cate 3-4 lingurite pe zi.

Cafeaua de ghinda - pe o tava incinsa se prajesc, vreme de un sfert de ora, ghinde si seminte de naut (in proportia 2:1), amestecandu-le mereu, asa incat sa nu se rumeneasca prea tare. Se macina si se obtine o pulbere maronie - cafeaua de ghinda. Se pun la o jumatate de cana de apa (150 ml) 1-3 lingurite din aceasta pulbere, dupa care se mai lasa se fiarba 2-3 minute. Se consuma calda. Iata in continuare cateva indicatii terapeutice:

Diaree, dizenterie - se iau 3-4 lingurite de pulbere de ghinda pe zi, pe stomacul gol. Planta se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. In cazurile grave, doza se poate mari pana la 10 lingurite pe zi, acest leac vegetal avand o toxicitate foarte scazuta.

Adjuvant in hemoragii interne - se administreaza pe stomacul gol 2-3 lingurite de pulbere de ghinda, foarte fin macinata. Daca hemoragia este puternica, se fierb 6 lingurite de pulbere de ghinda intr-o cana de apa, vreme de doua minute, dupa care se filtreaza si se consuma pe stomacul gol, in doza unica.

Colita de fermentatie, enterita - se beau 2-3 cani de cafea de ghinda pe zi. Acest preparat nu se va indulci si va fi baut intotdeauna pe stomacul gol, inainte de masa.

Ulcer, gastrita - se administreaza cate 1 lingurita de pulbere de ghinda de 2-3 ori pe zi, intre mese sau atunci cand apar dureri (dar intotdeauna pe stomacul gol). Acest remediu are efecte antiacide, calmante gastrice si cicatrizante.

Debilitate, anemie - se face o cura de o luna, timp in care se administreaza in fiecare zi cate 3 lingurite rase de pulbere de ghinda. Pentru a nu aparea constipatia, se administreaza concomitent si tarate de grau, miere, fructe proaspete.
Surmenaj, dureri de cap pe fond de oboseala - se bea o cafea de ghinda (obtinuta din 2-4 lingurite la o cana de apa) indulcita cu miere. Are un efect energizant oarecum asemanator cu cel al cafelei clasice, dar fara sa mai apara acea accentuare a oboselii, resimtita dupa trecerea efectului cofeinei.

www.formula-as.ro

Autotrofii

In lume exista peste 3000 de oameni care traiesc fara sa consume hrana solida, multi dintre ei si fara sa consume lichide. Sunt numiti "autotrofi", o denumire data organismelor capabile sa transforme energia solara in hrana, prin fotosinteza. Numai ca specialistii nu pot explica mecanismul prin care autotrofii umani supravietuiesc

Zeita Amba si hrana divina

Indianul Prahlad Jani are 83 de ani, dar nu a mai mancat si nu a mai baut nimic de la varsta de 8 ani, cand, spune el, a fost binecuvantat de Zeita Amba. Jani este numit Mataji - un adept al Zeitei Mama a Tuturor, Amba sau Durga, foarte populara in Gujarat, locul lui natal. Zeita este o aparatoare a razboinicilor, dar cea mai importanta functie a ei este de a aduce si de a mentine fertilitatea terenurilor agricole. Ea aduce ploaia binecuvantata care uda ogoarele, hranind pamantul. De aceea si Mataji Jani este convins ca pe el il hraneste Amba cu apa divina, tinandu-l in viata.
In 2010,Jani a fost supus unei atente supravegheri medicale, la Spitalul Sterlin din Ahmedabad. Timp de zece zile, o echipa formata din 30 de medici specialisti i-au monitorizat functiile vitale. Rezultatele i-au naucit, desi in India sunt multi yoghini care fac tot felul de demonstratii ce anuleaza legile fizicii, dar si pe cele fiziologice. Lui Prahlad Jani i s-a interzis sa faca baie, stiut fiind ca apa hidrateaza si prin piele. Oamenii normali pot trai fara apa doar trei, patru zile, dar cu urmari uneori foarte greu de ameliorat. Jani nu a avut nici o complicatie. In ciuda faptului ca nu consuma nici un mililitru de lichide, urina se forma in vezica, dar, cu totul inexplicabil pentru medicii care l-au asistat, era absorbita ulterior de peretii vezicii. Cat a durat experimentul, Jani nu a mancat, nu a baut si nici nu a avut necesitati fiziologice.

Mataji Jani

Insa functiile organelor interne nu s-au modificat in nici un fel si nu a manifestat nici o afectiune. Prahlad Jani este un om sfant, care traieste ca un pustnic, intr-o pestera, de la varsta de 8 ani, cand i s-a aratat Zeita Amba. El sustine ca este hranit cu apa divina printr-o gaura in bolta pesterii, si ca nu a simtit niciodata nevoia de a manca, de a urina sau defeca. Nu incearca sa explice in nici un fel conditia sa, lasandu-se total in grija zeitei protectoare, pe care o slujeste cu rugile sale si meditatii zilnice. Dr. G. Ilavazahagan, directorul Institutului Apararii Nationale din India, care a participat la examinarea lui Jani, nu intelege cum un om poate supravietui in intregime ca o planta. "Pare evident ca mai exista o sursa de energie care poate fi procesata de corpul uman, in afara caloriei, dar va dura pana o vom descoperi".

"Fenomenul HRM"

Hira Ratan Maneck, in varsta de 67 de ani, este tot din India. Este inginer si a renuntat la mancare in mod deliberat, in urma cu opt ani, vrand sa demonstreze ca organismul uman are mai mult de suferit prin consumul de mancare solida, decat prin nealimentare. Ratan se hraneste cu apa, sucuri si energie solara.

Hira Ratan Maneck

Invitat de specialistii NASA pentru un studiu, a trait doar cu apa si absorbtie de energie solara, pe toata durata supravegherii, timp de 130 de zile. Nestiind cum sa denumeasca procesul prin care supravietuia, specialistii NASA l-au numit "fenomenul HRM", de la initialele subiectului.
Ratan a incetat sa consume hrana solida dupa un pelerinaj in Himalaia. "In fiecare dimineata, statea la soarele ce rasarea, cate o ora, fara sa clipeasca", spune sotia sa, Vimla. "Acesta era meniul principal. Ocazional, mai consuma cate o cafea, ceai sau alte lichide". Ratan crede ca aceasta metoda reda corpului abilitatea naturala de a trai, fara sa fie ingreunat de toxinele generate de hrana solida. "Si creierul se simte mai bine astfel hranit", spune Ratan. "Este o metoda straveche, practicata de ascetii Hindu si Jina. Este chiar demonstrabila stiintific".



Mic dejun cu soare

Ceea ce s-a si facut. In urma unor cercetari efectuate de "British Royal Medical Institution", s-a constatat ca, intr-adevar, energia solara este ideala pentru viata. In prezent, se face o publicitate negativa Soarelui, din cauza exploziilor solare, care afecteaza tehnologia, in primul rand. Dar, din punct de vedere al vietuitoarelor, mult mai multe efecte negative sunt cauzate de lipsa expunerii la soare. Dimineata, la rasarit, soarele este o adevarata hrana energetica. "Consumand legumele care sunt dependente de energia solara, ca sa se dezvolte, oamenii traiesc, practic, dintr-o sursa indirecta de energie solara", este de parere Ratan. "Noi ne hranim cu ceea ce a fost deja procesat de plante. Trebuie sa reinvatam sa absorbim energie solara din sursa directa". Metoda lui Ratan de a "gati" energia solara e simpla: incepi prin a privi cateva secunde la soarele care rasare dimineata; treptat, se prelungeste sedinta pana la 30 de minute. Cand se ajunge la 15 minute de privit soarele diminetii, deja se diminueaza necesitatea de a manca. La 30 de minute, creierul dezvolta capacitatea de a stoca energia solara si de a o transforma in energia necesara activitatilor umane. O plimbare de 40 de minute, cu picioarele goale in soarele diminetii, incarca "bateriile" umane si inlatura orice afectiune psiho-somatica. Cel mai important, spun ascetii indieni, este faptul ca se formeaza in jurul trupului o coroana de energie, care alimenteaza organismul toata ziua. Cu cat aceasta coroana este mai puternica, riscul de imbolnavire scade, pana la a fi eliminat definitiv.

Solarian

Neurofizicianul Sudhir Shah, care i-a monitorizat si pe Jani, si pe Ratan, in cursul unui experiment ce a implicat mai multi subiecti, desfasurat la Health Care International Multitherapy Institute, nu poate da o explicatie stiintifica fenomenului. "I-as spune, mai degraba, "adaptarea cronica" a unui organism la conditii vitrege impuse. Astfel, organismul isi reduce voluntar necesarul de energie, pentru a procesa reactiile chimice, fenomen ce intervine cam dupa a 16-a zi de post a ascetilor. Organismul slabeste dramatic, chiar si 40 de kilograme in 200 de zile, dar, in ciuda asteptarilor medicilor, nu se observa nici o dereglare a functiilor vitale. Dupa acest "hop", organismul se adapteaza. Este posibil si sa se activeze acel lob temporal unde credem ca s-ar afla sediul celui de-al saselea simt, responsabil de proprietatile parapsihice. Celelalte parti ale creierului, inclusiv hipotalamusul, glanda pituitara si medulla oblongata, nu sufera nici o modificare".
Ratan, practicant jainist, este ferm convins ca procentul foarte mare de functii ale creierului inhibate la oamenii ce consuma hrana solida se activeaza cu hrana solara. Si ceea ce resimte imediat orice subiect care renunta la hrana solida este inclinatia spre sfere spirituale, uitand de grijile materiale.

Organismul uman este dotat ca si plantele

In conditii de experiment similare, la unii subiecti s-a constatat o scadere dramatica a nivelului de zahar in sange, pana la limita de risc letal maxim, dar ascetii nu prezentau nici un simptom. Ratan nu a mancat si a baut doar apa fiarta, in timpul zilei, pe durata experimentului, ce a durat 200 de zile, dar, in viata de zi cu zi, consuma noua tipuri de lichide, pe langa sedintele solare.
Un grup de calugari jainisti, care fac parte din Societatea Energiei Solare, s-au supus testarilor medicilor pentru a demonstra ca postul ascetic regleaza tensiunea, pulsul, sistemul urinar, sistemul digestiv, sistemul circulator, practic, toate functiile organismului si ale creierului in special. Medicii se straduiesc acum sa dezvolte o strategie de vindecare a anumitor boli prin post, o metoda practicata de animale, care cand se imbolnavesc renunta la mancare si reduc consumul de energie, dormitand tot timpul.
Un studiu de nutritie destul de recent arata ca vitamina B12, absolut necesara organismului uman, se regaseste doar in hrana de origine animala, deci vegetarienii n-ar putea sa supravietuiasca doar cu legume. Si totusi, in organismul autotrofilor se gaseste, inexplicabil, o cantitate suficienta de B12. Continuand cercetarile, s-a descoperit ca in intestinul uman exista o bacterie care genereaza componentele vitaminei B12. Un alt studiu a aratat ca intestinul uman este capabil sa produca o bacterie ce intra in compozitia aminoacizilor, deci omul este dotat cu o microflora capabila sa-l intretina, fara aport din afara. Pana la urma, mitologiile care vorbesc despre cei dintai oameni, ce nu consumau hrana solida, se vor dovedi a fi fost adevaruri demult uitate.

A renuntat la pizza pentru... nimic

Dar nu numai indienii, practicanti ai unor culte diverse, pot deveni autotrofi. Doctorul Michael Werner, din Brunswick, specialist in chimia cancerului, traieste de patru ani doar cu hrana solara. Werner are 60 de ani, alearga in fiecare dimineata peste trei kilometri, apoi ia micul dejun cu sotia sa, Angelica. Ea mananca destul de consistent, el bea doar o ceasca de cafea. La serviciu, are un program incarcat, dar tot isi face timp si pentru o partida de tenis, sportul lui preferat. Dupa ce se intoarce acasa, cei trei copii, fiecare cu problemele lui, il tin ocupat. Viata lor pare absolut normala.

Doctorul Michael Werner

Asa si este, doar ca Angelica nu trebuie sa gateasca pentru Michael. Deloc. Michael Werner n-a mai consumat hrana solida de la Revelionul din 2001, cand a mancat o uriasa portie de salata de cartofi si o bucata mare de tort, dupa care i s-a facut rau. A fost doar o indigestie, dar Michael, doctor in chimie, s-a hotarat sa renunte la mancare. A citit, s-a informat, dar ideea i-a dat-o o prietena de familie care experimenta hrana solara, renuntand la mancarea solida. Treptat, Michael a trecut si el pe hrana solara. I-au trebuit doar trei saptamani sa se adapteze la noua conditie, care ii confera infinit mai multa vitalitate. "E prana din textele sfinte, ki-ul cosmic, energia ideala!", spune Werner. Dieta lui zilnica este formata din patru cesti de cafea si doua sucuri de fructe naturale, plus, ocazional, un pahar de vin. In rest, ...soarele diminetii. "Sunt o persoana absolut normala, fericita si in deplinatatea sanatatii", spune Werner. "Inainte eram dependent de pizza, eram supraponderal si ma simteam epuizat dupa o zi de munca. Multi colegi doctori mi-au spus ca e o nebunie ceea ce incerc sa fac. La un moment dat, chiar mi-au recomandat sa vorbesc cu un psiholog".

Foamea din minte

Adevarul este ca transformarile care se produc in primele 21 de zile par ingrijoratoare, mai ales slabirea dramatica si aspectul de "pruna uscata" al pielii. Dupa care organismul incepe sa proceseze noua dieta. Nu toti reusesc sa se adapteze. "Cei mai multi dintre cei care renunta o fac pentru ca nu reusesc sa-si scoata foamea din minte", spune Werner. Ca specialist in reactii chimice, a observat ca organismul capata o rezistenta uluitoare si o putere de regenerare mult mai mare decat inainte, fapte dovedite de el prin analize si radiografii. Sistemul imunitar pare o reduta de necucerit. Doarme doar cinci ore pe noapte, suficient cat sa se odihneasca pe deplin. O alta functie care a suferit modificari considerabile este memoria, care acum pare un "stick" modern, cu o capacitate de stocare uriasa. Cand reporterii l-au intrebat daca dieta sa nu e cumva o forma de anorexie, dr. Werner a raspuns prompt: "Eu nu mananc, pentru ca imi iubesc corpul, nu pentru ca-l urasc! Si asta schimba toate reactiile din organism, fiind un catalizator".
Dr. Werner nu lipseste de la mesele copioase date de prietenii de familie, desi nu simte nevoia sa consume nimic. Mintea lui nu mai are nici o relatie cu hrana solida. Corespondeaza cu vreo 30 de oameni care se supun voluntar aceluiasi regim. Foarte invocat este si numele lui Wiley Brooks, cel care in 1983 a infiintat, in America, "Institutul Celor ce se Hranesc cu Aer". Din pacate, a fost surprins cand tocmai ingurgita o placinta de pui, dupa ce sustinuse in public ca nu consumase hrana solida de 19 ani! De atunci, multi dintre cei care traiesc cu aer sunt supusi unor teste de control. In 1999, o alta adepta renumita a dietei cu aer, australianca Ellen Greves, a picat testul medicilor, dupa numai patru zile de hrana solara. Sanatatea ei s-a deteriorat atat de sever, incat medicii au pus capat testarii. Dr. Werner a participat insa la doua experimente, de cate zece zile fiecare, si a reusit cu succes sa demonstreze ca prana este hrana ideala.

De ce exista foamete in Africa?!

Problema pe care o ridica acesti oameni nu este una usoara. Cum reusesc ei sa traiasca si sa fie sanatosi, cand in lume exista tari unde oamenii mor literalmente de foame, mai ales in Africa, unde, se spune, soarele este mai stralucitor?! Si pentru aceasta problema, dr. Werner are un raspuns, dar nu o explicatie: "Mor de foame, pentru ca sunt convinsi ca asta se intampla daca nu mananca. A trai cu energie solara este un concept pe care creierul, in primul rand, trebuie sa si-l insuseasca. Sunt convins ca metoda folosita de noi ar salva omenirea de la foamete, dar nu cred ca omenirea este gata sa treaca la acest mod de viata, care este foarte spiritual. Eu, personal, n-as indrazni sa sfatuiesc pe nimeni sa faca ceea ce fac eu". Chiar si el, care si-a "calit" creierul, mai pofteste uneori la pizza si ciocolata. Si chiar vrea sa-si satisfaca pofta, dar imbucatura i se opreste in gat. "Mentalitatea omului guverneaza. E cel mai aprig razboi s-o invingi!".
Expertii nutritionisti nu accepta aceasta idee si au si ei dreptatea lor. Cum ai putea, de exemplu, sa convingi copiii ca pot trai cu soare si aer?! "Poti sa tii un bebelus in soarele diminetii cat vrei, dar, daca nu-l hranesti, va muri", spune dr. Helmut Oberritter. "Numai plantele traiesc cu hrana sintetizata din energia solara, dar vorbim de alt regn". Admite, totusi, ca cei care se hranesc ca dr. Werner au o mentalitate aparte, dar cum poate aceasta mentalitate sa-i tina sanatosi, fara sa se hraneasca cu mancare solida, nu poate explica stiintific. "Sunt inclinat sa cred ca acesti oameni fac parte dintr-o alta rasa umana, foarte restrictiva, care a fost in trecut si a lasat mostenire anumite gene, pe care, cu metodele din prezent, inca nu le-am detectat", spune dr. Oberritter, mai in gluma, mai in serios. "In orice caz, sistemul prin care autotrofii umani supravietuiesc este prea complicat sa se fi dezvoltat intr-o scurta perioada de timp".

Alaptare pana la 7 ani, apoi... soare

Si in Rusia cea plina de cercetatori ai fenomenelor neobisnuite se gasesc autotrofi. Avand o tara greu de hranit, conducatorii au finantat multe studii de nutritie, insa doar filosofii au reusit sa se apropie de "fotosinteza" autotrofilor. Verdanski, de exemplu, era convins ca omul este o fiinta energetica si trebuie sa fie capabil sa se hraneasca doar cu energie din spatiul cosmic. In Rusia, exista un grup de autotrofi, care se intalnesc cu regularitate la Muzeul Konstantin Vasiliev din Moscova. Acestia cred ca au descoperit si solutia pentru copiii autotrofi.

Zinaida Baranova

"Un copil trebuie alaptat pana la varsta de 7 ani, dupa care este perfect capabil sa devina autotrof", spune Zinaida Baranova, din Krasnodar, cea mai renumita dintre acestia. "Mama, chiar daca nu consuma hrana solida, are suficient lapte pentru a hrani copilul pana la 7 ani". Zinaida a lasat clar sa se inteleaga ca exista femei din grupul lor care au facut acest experiment. Zinaida s-a supus testarii sub supraveghere medicala. Cercetatorii de la Institutul Bauman au constatat ca varsta biologica a femeii pare a fi de 20 de ani, desi e trecuta de 65. Explicatia: ea nu consuma hrana solida de peste patru ani. "Organele ei parca s-au regenerat", a constatat profesorul Spiridonov. Inainte de a renunta la mancare, avea chiar si o boala cronica, la stomac, plus diverse simptome specifice varstei. Acum nu mai are nimic. Nu i-a fost usor sa se adapteze la dieta cu aer. A suferit de epuizare, avea crampe si gura uscata. Starea de bine a inceput sa se instaleze dupa o luna.
Biologii sustin ca orice organism viu are nevoie de energie ca sa supravietuiasca. Plantele, prin fotosinteza, proceseaza energia solara. Mai sunt organisme care isi procura energia din anumite reactii chimice proprii, dar ambele procese necesita enzime sofisticate. Omul nu are asemenea enzime, deci ar trebui sa nu supravietuiasca fara mancare. Totusi, peste 3000 de oameni dovedesc contrariul!

www.formula-as.ro

Ikebana

Va intrebati cum puteti deveni un magician negru...

Omraam Mikhael Aivanhov

... În realitate, este foarte uşor, chiar pentru voi: este suficient să daţi curs naturii voastre inferioare. Dacă încălcaţi fără încetare Legile Bunătăţii, ale Justiţiei şi ale Iubirii încercând să reuşiţi pe spezele altora, să-i excludeţi, să-i distrugeţi, nu puteţi să mai faceţi altfel decât să deveniţi un magician negru. Este simplu, este clar. Mulţi îşi imaginează că pentru a deveni un magician negru, trebuie să ai un Maestru diabolic care să predea arta vrăjilor şi conjuraţiilor malefice. Aceasta se poate întâmpla, dar, pentru a vă pune în serviciul Răului, nu aveţi nevoie deloc de un Maestru; fără instructor, fără reţetă, fără nimic, puteţi deveni un magician negru dacă vă lăsaţi ghidat prea mult de natura voastră inferioară. Şi, la fel, pentru un om care nu se gândeşte decât să-i lumineze şi să-i ajute pe ceilalţi: chiar dacă nu are un Maestru pentru a-l instrui, este pe cale să devină un mag alb.
În realitate, fiecare fiinţă umană are un Maestru, dacă nu este un Maestru vizibil, este un Maestru invizibil. Criminalii au în Lumea invizibilă un Maestru care nu încetează să-i sfătuiască să facă rău celorlalţi. Chiar dacă ei spun: "Noi, un Maestru? Niciodată!" Ei bine, trebuie s-o ştie, aceşti orbi, că au un Maestru ale cărui sfaturi dăunătoare le urmează zi şi noapte.
Evident, eu, când vorbesc de Maeştri, subînţeleg întotdeauna adevăraţii Mari Maeştri spirituali, magii albi.


Iisus spunea: "Nu daţi mărgăritare la porci". Aceste mărgăritare sunt mari adevăruri iniţiatice: nu toti oamenii sunt încă pregătiţi să le accepte şi dacă vreţi să le prezentaţi, nu numai că nu le vor aprecia, dar vor veni să vă şi sfâşie. Este, deci, foarte riscant să revelaţi adevărurile spirituale celor care nu sunt pregătiţi să le primească. Toţi iniţiaţii şi Marii Maeştri au fost obligaţi să reflecteze asupra consecinţelor revelaţiilor pe care vroiau să le facă oamenilor, deoarece dacă un adevăr poate să dea unora iluminarea, el poate să provoace, la majoritatea, neplăceri periculoase.

Chintesenţa Iniţierilor străvechi era conţinută în aceste patru cuvinte: a şti, a vrea, a îndrăzni, a tăcea. Şi de ce a tăcea? Ei bine, tocmai descoperirile făcute graţie celor trei activităţi precedente: a şti, a vrea, a îndrăzni, sunt de altă natură, de o altă putere, şi este periculos să le revelezi celor care nu sunt pregătiţi să le primească, sau care au rele intenţii. Da, a tăcea arată importanţa incomensurabilă a acestei cunoaşteri, a acestei voinţe şi a acestei îndrăzneli. Una din cele mai mari tragedii ale umanităţii este această tendinţă pe care o au oamenii de a utiliza cele mai bune lucruri pentru cele mai rele întreprinderi. Ei, întotdeauna, se aranjează pentru ca tot ce le-ar putea servi mântuirii lor să nu le servească decât ruinării lor. Priviţi cum cercetătorii au regretat că au revelat descoperirile pe care le-au făcut, pentru că ele au fost imediat utilizate într-un scop distructiv! În viitor va fi altfel şi se va spune: a şti, a vrea, a îndrăzni şi... a vorbi! Cum oamenii vor fi mai evoluaţi, li se vor putea Face cele mai mari revelaţii, deoarece ele vor produce asupra lor efecte magnifice. Dar aşteptând, trebuie să tăceţi şi să urmaţi sfatul lui Iisus de a nu arunca mărgăritare porcilor
Veţi spune: "Dar, în fine, nu putem să-i lăsăm , pe oameni să înoate în obscuritate!" Bineînţeles dar trebuie să ştiţi că toate secretele Ştiinţei iniţiatice pot să devină arme foarte periculoase în mâinile oamenilor egoişti, interesaţi, cruzi, care nu le vor servi decât în scopurile lor şi în detrimentul celorlalţi. Deoarece, priviţi cum se petrec lucrurile. Cum azi se editează multe lucrări care revelează puterea gândirii (cum poate aceasta să influenţeze oamenii, să deplaseze obiectele etc.), se formează, deja, se pare, echipe care se exersează în acest domeniu pentru a putea, de exemplu, să influenţeze atleţii în timpul competiţiilor olimpice şi, astfel, să-i facă pe unii să câştige, iar pe alţii să piardă. Ei bine, aceasta este magie neagră, pur şi simplu. Nu aveţi dreptul să vă serviţi de puterea gândului pentru un asemenea scop.
De îndată ce apar noi descoperiri, există întotdeauna tot felul de oameni fără moralitate, nici conştiinţă, care vor să profite pentru a se impune altora şi a-i distruge. Este vorba întotdeauna, de această natură preistorică ce se manifestă în om pentru a-l împinge să utilizeze orice mijloace care-i cad la îndemână pentru a-şi asigura superioritatea. Niciodată omul n-a fost mai întâi inspirat pentru a face Binele, ci întotdeauna Răul. De aceea nu-mi fac iluzii: curiozitatea şi interesul de acum al oamenilor pentru Ştiinţele oculte nu semnifică un progres pe drumul spiritualităţii. Din contră chiar, pentru mulţi este o degringoladă în magia neagră.
Am primit, acum câtva timp, vizita unui băiat cam de vreo 30 de ani care vroia să-l scap de o vrajă. O femeie, se pare mult mai în vârstă decât el, 1-a vrăjit; nici una din persoanele pe care el le-a văzut nu au reuşit să facă ceva pentru el şi a fost sfătuit să mi se adreseze mie... Am început prin a-i pune câteva întrebări asupra activităţilor sale, studiilor sale şi el mi-a răspuns că era alchimist, că ştia totul, că nu mai avea nimic de învăţat şi că a găsit chiar şi piatra filozofală. Mi-a arătat într-adevăr, o mică pudră neagră într‑un borcan negru. L-am întrebat: "Dar piatra filozofală este roşie, pe când asta ce este?" "Oh, a răspuns el poate să devină puţin roşie!" Eram uluit de inconştienţa lui şi i-am spus: "Ascultaţi, dacă aţi fi găsit, într‑adevăr, piatra filozofală, nu aţi fi fost în starea în care sunteţi, pe cale să căutaţi pe cineva care să vă elibereze de o vrăjitorie. În realitate, dvs. nu aveţi nici un fel de adevărată cunoaştere, v-aţi aruncat în cărţi pe care nici măcar nu le înţelegeţi, aţi dorit să vă jucaţi cu focul şi iată acuma rezultatul".
Câţi oameni nu am întâlnit la Paris care nu se interesau decât de Ştiinţele oculte! Erau mândri să treacă drept astrologi, alchimişti, kabalişti, fără să-şi dea seama că toată existenţa lor şi toată fiinţa lor era un haos îngrozitor De aceea, dacă am un sfat de dat lumii este de a lăsa Ştiinţele oculte în pace! În viaţa cotidiană trebuie să vă arătaţi cunoaşterea şi nu o puteţi arăta decât prin atitudinea voastră, prin comportamentul vostru. Adevărata Ştiinţă este de a şti să te stăpâneşti, a te elibera de anumite slăbiciuni pentru a nu mai fi etern prada hărţuielilor interioare.
Dacă l-aţi fi văzut doar pe acest băiat, ochii săi, privirea sa, faţa sa... Mi-a fost mila de el! Dar nu puteam să fac nimic pentru el. Când o fiinţa nu s-a decis să facă ea însăşi eforturi, nu i-ar servi la nimic chiar dacă şi cel mai Mare Maestru ar încerca să-l elibereze. Este ceea ce i-am spus şi eu. Şi i-am mai spus: " Dvs. pretindeţi că sunteţi vrăjit pentru a justifica starea în care sunteţi. Nu dvs. sunteţi cel care v-aţi pus în această situaţie lamentabilă şi asta pentru că iubiţi universul haotic în care aţi plonjat. Acum, numai dvs. puteţi să ieşiţi; singurul lucru pe care pot să-l fac este să vă dau o filozofie care să vă ajute: o veţi găsi în cărţile mele; citiţi-le, reflectaţi, şi când veţi vedea mai clar, veniţi să mă revedeţi. Pentru moment nu ar servi la nimic să vorbim mai mult".

Unii vor găsi atitudinea mea crudă. Nu. Mai întâi el trebuie să decidă să-şi pună ordine în el însuşi. Un Maestru nu este aici pentru a-şi consacra timpul şi forţele oamenilor care, decizând că erau Mari Iniţiaţi, duc o viaţă dereglată şi nu vor să depună nici o activitate interioară de ordonare, de purificare. Aceşti oameni sunt primele victime ale orientării lor şi ale Entităţilor malefice pe care astfel le-au atras. Aşa sunt milioane de oameni în lume, şi atunci ce se va petrece dacă vor veni toţi aici pentru că au auzit că se spune că există cineva care i va elibera, fără ca ei înşişi să facă cel mai mic efort? Bonfin-ul nu trebuie să devină un spital psihiatric! Activitatea mea nu este să mă ocup de bolnavii mintali. Sunt alţii care pot să o facă şi care o fac.

Acum, în legătură cu acest băiat, aş vrea mai întâi să insist asupra pericolelor pe care le reprezintă, pentru majoritatea oamenilor, o practică prematură a Ştiinţelor oculte. Mai târziu, cred că vom putea să creăm aici secţii specializate şi fiecare va alege disciplina pentru care se simte cel mai atras: alchimie, magie, astrologie sau clarviziune, mediumnitate, magnetism etc. Dar nu a venit încă momentul. Deoarece, înainte să mergem să ne aruncăm în aceste cunoştinţe, trebuie să începem prin a învăţa să ne hrănim, să respirăm, să iubim, să gândim, să acţionăm şi, după aceea, Ştiinţa va veni, o Ştiinţă imensă, infinită. Cel mai important este de a şti să trăieşti corect pentru a te întări. Chiar cunoaşterea este periculoasă dacă nu aţi dezvoltat anumite calităţi care permit o bună folosinţă.

Cineva, de exemplu, ar vrea să cunoască vieţile sale anterioare. Bineînţeles, aceasta poate să-l ajute să înţeleagă anumite evenimente ale vieţii sale actuale; dar, dacă ar fi într-adevăr util să ne amintim de încarnările noastre trecute, de ce Inteligenţa naturii a lăsat un voal asupra memoriei oamenilor? Dacă ar fi fost atât de necesar, ea nu ar fi lăsat acest voal şi toată lumea şi‑ar fi amintit. Voi vreţi să ştiţi ceea ce s-ar întâmpla dacă în starea actuală a lucrurilor, oamenii şi-ar aminti de vieţile lor anterioare? Cum nu au lucrat asupra calităţilor milei, indulgenţei, generozităţii, când cineva ar descoperi că cutare sau cutare i-a făcut rău, 1-a furat, sau asasinat chiar, veţi vedea cum vor decurge lucrurile! Ar fi din nou certuri interminabile! Pe când dacă nu şi-ar aminti de nimic, dacă nu ar şti că cel care a fost cel mai rău inamic într-o altă încarnare este acum un membru al familiei sale ‑ aceasta se întâmplă deseori - totul va merge bine, această ignoranţă permite ca ei să-şi regleze mai uşor afacerile.

Cunoaşterea este deseori periculoasă. Singura cunoaştere, într-adevăr utilă pentru voi, este cea care vă descoperă Legile Vieţii, fără a vă prezenta alături alte tentaţii care riscă să vă împiedice să evoluaţi. Mulţi ar vrea să fie clarvăzători, dar clarviziunea este cea mai teribilă dintre facultăţi dacă aţi dezvoltat-o prematur, pentru că nu vedeţi decât realităţile îngrozitoare, terifiante ale Lumii astrale şi, suferind veţi cere chiar Domnului să vă ia acest dar. Atâta timp cât nu sunteţi suficient de dezvoltaţi pentru a fi capabili a vă înălţa foarte sus, până la contemplaţia Lumii divine, veţi fi o victimă nefericită. Deoarece este îngrozitor să arunci o privire asupra a tot ceea ce pluteşte în inima şi în capul oamenilor. Nu este suficient să "vezi", trebuie să fii capabil să rezişti la ceea ce vezi. Trebuie să vă întăriţi, să vă purificaţi; numai cu această condiţie veţi putea să vă dezvoltaţi clarviziunea fără a vă asuma riscuri, deoarece în acest moment veţi avea puteri chiar şi asupra Spiritelor rele.

Eu ştiu că mulţi se întreabă de ce nu insist mai mult asupra practicii Ştiinţelor oculte; ar dori s-o fac. Ei nu-şi dau seama că-şi doresc lucruri care nu pot să le fie atât de utile sau care pot să le fie chiar nocive. Fie ca ei să aibă încredere în mine şi să mă lase să fac aşa cum ştiu; am un program şi totul se va derula după acest program. Oamenii sunt asemeni copiilor: întotdeauna atraşi de ceea ce-i va răni sau îi va face bolnavi. Sub influenţa unei cărţi ei se decid să se lanseze într-o experienţă sau în alta; dar Ştiinţele oculte sunt un domeniu periculos, foarte periculos. Pentru a fi la adăpost de pericole, trebuie să fii ghidat de entităţi foarte elevate, şi aceste Entităţi nu acceptă să vă ghideze decât în momentul în care ele văd că aţi avut o activitate interioară de purificare şi că sunteţi dezinteresat. Ele nu se vor ocupa de primul idiot sau individ lacom care vrea să utilizeze Forţele Lumii invizibile pentru a-şi satisface capriciile.

Majoritatea oamenilor pe care i-am întâlnit - şi Dumnezeu ştie câţi am întâlnit! - arată, prin atitudinea lor, acţiunile lor, că ei nu cer decât puteri. Nimeni, niciodată nu cere bunătate, iubire, puritate, pentru că asta nu aduce nici un fel de avantaj material. Şi totuşi, aceste virtuţi sunt cele care salvează de toate pericolele şi aduc toate binecuvântările, dar ei nu văd aceasta şi, dacă li se explică, nu vor s-o admită. Dar, în orice caz, eu vă avertizez: nu aşteptaţi să mă vedeţi că insist asupra altui lucru decât asupra acestor virtuţi. Chiar dacă ele nu sunt considerate ca avantajoase, prea puţin contează, noi vom lucra încă ani de zile asupra acestor virtuţi inutile şi neinteresante, lăsând neexplorate toate frumoasele lucruri pe care ni le prezintă Ştiinţa ocultă... Şi vom vedea într-o zi cine avea dreptate.

Câţi mediumi am întâlnit, care erau într-o stare deplorabilă pentru că nu au avut nici un mijloc de apărare împotriva Lumii invizibile! Este bine să fii sensibil, dar dacă nu v-aţi exersat voinţa, dacă nu aţi învăţat să deveniţi rezistenţi, sunteţi pierduţi. Pentru a prezice, ei vor să se abandoneze Spiritelor, dar Spiritele, voi ştiţi, sunt de toate felurile. Unele, văzând oamenii fără apărare, profită spre a se servi de ei, spre a-i înşela, spre a le lua forţele. Şi, câţiva ani după aceea, aceşti sărmani oameni sunt complet dezaxaţi; fie că este într-un domeniu sau altul, ei merg spre ruină: sau se apucă de băut, sau se abandonează orgiilor, sau au halucinaţii, sau îşi pierd sănătatea... Înainte de a vă lansa în anumite experienţe, trebuie să ştiţi care sunt riscurile; nu este suficient să fiţi atraşi, aşa, în mod simplu, de anumite aspecte ale Ştiinţelor oculte. Toţi veritabilii Maeştri o să v-o spună. Dar în ziua în care vor vedea că sunteţi pregătiţi, ei înşişi vor fi cei care vor face să coboare voalul şi atunci tot ceea ce veţi dori să ştiţi şi să cunoaşteţi va fi aici, accesibil.

Unii, de exemplu, au auzit vorbindu-se de Forţa kundalini pe care yoghinii din India învaţă s-o trezească şi, imediat, fără a şti toată activitatea de purificare prealabilă care este necesară, iată-i decişi să trezească această Forţă. Dar ce vor face ei după aceea, cu kundalini? Ea îi va arde, aceasta este totul! Am avut această experienţă când eram foarte tânăr: aveam 17 ani, făceam exerciţii de respiraţie timp de zile întregi şi, iată că brusc, într-o zi kundalini s-a trezit. A fost o senzaţie teribilă, ca şi cum creierul meu era pe punctul de a arde şi mi-a fost foarte frică. Am făcut atunci eforturi gigantice pentru a o adormi din nou - dar, ce eforturi! - şi am reuşit. Forţa kundalini se poate trezi la fiinţe chiar dacă nu sunt atât de avansate din punct de vedere spiritual; ea poate să se trezească şi în mod accidental, şi, cum este o Forţă teribilă, cel ce nu este pregătit poate să devină nebun sau să fie antrenat până în Infern. Ceea ce mi s-a întâmplat când am fost tânăr ar fi putut fi pentru mine cea mai mare nenorocire, dacă n-aş fi fost capabil să adorm din nou această Forţă. Din fericire, Cerul veghea!

Dragii mei fraţi şi surori, nu vă grăbiţi, deci, să experimentaţi Ştiinţele oculte; începeţi prin a vă lega de Puritate, de Lumină, iar într-o zi toate realizările spirituale vor fi posibile pentru voi.

Spaţiul de iubire

Interviu Vasile Rudan

Cristian Pătruţ: Bună ziua domnule Rudan. Vă mulţumesc că aţi acceptat din nou să ne acordați un interviu. Sunteți un om foarte greu de găsit!
Vasile Rudan: Date fiind împrejurările nebuloase ce mi-au afectat sănătatea, am deconectat de aproape doi ani telefonul meu direct, iar pe mobil răspunde numai fiul meu. Am considerat că aşa este mai bine să procedez.

Am să intru direct în subiect, deoarece s-a speculat enorm pe seama accidentului cerebral pe care l-ați suferit exact cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea modul al cursului de protecție şi autoapărare extrasenzorială susținut de dumneavoastră în București acum doi ani, curs pe care l-am organizat noi, şi care pot să spun ca s-a bucurat de un mare succes.
De vină sunt eu pentru ceea ce mi s-a întâmplat. Nu am luat în serios avertismentul pe care l-am primit de la cei doi emisari, care m-au vizitat. Avertismentul era limpede: nimic la cursuri despre aplicaţiile militare ale detecţiei extrasenzoriale. În caz contrar, “nu mai sunteţi la vârsta la care puteţi suporta consecinţele” – adăugase unul dintre emisari. Or, tocmai despre aplicaţiile militare ale teledetecţiei extrasenzoriale urma să fie vorba în modulul următor al cursului nostru, potrivit programului publicat în NEXUS new times magazine. În acest scop aveam pregătit şi materialul didactic pentru demonstraţii practice, pe care urma să le fac în faţa cursanţilor. N-a fost să fie.

Nu ştiu dacă vă mai amintiţi, însă în acea seară fatidică, noi am vorbit la telefon, chiar cu câteva ore înainte. Vă sunasem pentru nişte probleme organizatorice, deoarece următorul modul trebuia să se desfăşoare în câteva zile. Îmi amintesc că eraţi entuziast şi, aş putea spune, chiar în plină formă. Ce s-a întâmplat de fapt?
La scurt timp după ce am vorbit la telefon am căzut inconştient, ca “secerat”. M-am trezit după câtva timp cu faţa în jos, incapabil să vorbesc sau să fac vreo mişcare. Aveam paralizate mâna dreaptă, piciorul drept şi partea dreaptă a torsului. Am încercat timp de 4-5 ore să mă târâsc spre uşa de la intrare, să scot cheia din broască pentru ca fiul meu să poată descuia uşa când ar fi venit acasă. Nu am reuşit să ajung la uşă. Când a venit fiul meu, a văzut că la căsuţa poștală că era lipită o hârtie peste numele meu, ca la persoanele decedate. A sunat la uşă şi neprimind nici un răspuns, a spart uşa de intrare, a sunat la Salvare şi m-a dus la spital.
La spital am contractat în scurt timp şi un virus necunoscut, care m-a ţinut două luni la pat în dureri peste limita suportabilităţii omeneşti. Doctorul de la primul spital în care am fost internat, bazându-se pe analize de laborator, le-a spus copiilor mei să se pregătească pentru ce este mai rău. Eram în salon cu trei colegi de suferinţă, dintre care doi au decedat în decurs de o săptămână. Eu nu aveam de gând să plec în eternitate, întrucât trebuia să rezolv o mulţime de proiecte. Asta m-a ţinut în viaţă.
Am avut şi noroc. Datorită unor prieteni, am fost mutat la Spitalul Elias, la secţia de recuperare condusă de doctorul Horaţiu Dinu şi lucrurile au intrat pe făgaşul normal.
În ultimii doi ani am fost ocupat cu recuperarea unor funcţii psihomotorii. Pe lângă darul vorbirii pe care îl pierdusem, mi-au dispărut şi unele deprinderi dobândite de-a lungul timpului. Am învăţat să pronunţ literele alfabetului, după aceea silabele cuvintelor, au urmat cuvinte întregi şi astfel am început să vorbesc. În prezent scriu la laptop cu mâna stângă în mod satisfăcător. Mai am de recuperat nişte funcţii la mâna dreaptă şi ceva la piciorul drept. În rest sunt bine, mulţumesc lui Dumnezeu.

Am primit foarte multe telefoane şi email-uri de la cei care au participat la primul modul al cursului dumneavoastră şi de la mulţi alţii. Toţi sunt dornici să ştie dacă veţi mai preda vreodată modulul doi al acestui curs, şi dacă veţi mai relua modulul unu. Pot oamenii să spere că vă vor mai vedea vreodată la "catedră"?
Sigur că da. De altfel acesta era unul din proiectele mele, care m-a ţinut în viaţă. Însă comparativ cu programul anunţat înainte de accident, noul program va avea câteva modificări structurale, în funcţie de evoluţia fenomenelor în curs de desfăşurare. Asistăm la recrudescenţa fără precedent în istoria scrisă a omenirii a cutremurelor de pământ şi a focarelor geopatogene, la inundaţii catastrofale şi migraţia polarităţii magnetice a Pământului, cu urmări previzibile şi imprevizibile.
Ne vom axa, în principal, pe dezvoltarea la nivel profesional a abilităţii detecţiei extrasenzoriale şi predicţia extrasenzorială a cutremurelor prin focare geopatogene seismice. Evident că vor mai fi şi alte subiecte de interes civil, pe care le vom aborda la cursul nostru.
Voi preda totodată, metodologia activării supersimţului detecţiei extrasenzoriale prin informaţie persuasivă. Supersimţul biodetecţiei este un atribut latent natural al omului. Pentru activarea acestui supersimţ există două căi viabile de urmat: prin impuls telepatic emis de un instructor autorizat şi prin informaţie persuasivă. Pentru evitarea unor situaţii nedorite în care un cursant să piardă controlul asupra realităţii în urma dobândirii abilităţii detecţiei extrasenzoriale, vom recurge la activarea supersimţului biodetecţiei prin informaţie persuasivă.
Printre alte teme care vor face obiectul cursului nostru, se află şi focarele geopatogene - fenomen teluric cu implicaţii destructurante asupra organismelor vii. (A se vedea şi articolul Ce sunt focarele geopatogene?, publicat în Jurnal paranormal.)
Metoda extrasenzorială pentru predicţia cutremurelor, pe care o voi face cunoscută cursanţilor este rezultatul a treizeci de ani de cercetare experimentală a evoluţiilor focarelor geopatogene, în raport cu seisme ce au avut loc în România şi în alte zone ale globului. Timp de trei decenii am făcut determinări experimentale asupra focarelor geopatogene seismice, am corelat datele obţinute cu seisme de diverse grade magnitudine pe scara Richter şi am dezvoltat o metodă de predicţie a cutremurelor ce niciodată nu dă greş.
Metoda elaborată de mine pentru predicţia cutremurelor, bazată pe monitorizarea prin detecţie extrasenzorială a fenomenelor precursoare relevate de focare geopatogene seismice, face posibilă predicţia cutremurelor cu până la 14 zile înainte de a se declanșa. Şi nu este nimic senzaţional în treaba asta. Animalele folosesc această metodă de mii de ani. (A se vedea articolul Cutremurele pot fi prognozate extrasenzorial, apărut în Jurnal paranormal.)
Am inclus această temă în curs, din cauza evenimentelor telurice ce au loc la ora actuală. Specialişti în dinamica pământului, bazându-se pe ciclicitatea cu care se produc marile seisme, dau ca sigură producerea marelui cutremur în România în anul 2012, cel mai târziu până la finele anului 2013.
Doresc ca fiecare român să ştie când se va produce marele cutremur. De altfel, după recuperarea sechelelor cauzate mie de recentul atac cerebral, voi publica în Jurnal paranormal situaţia la zi a fenomenelor precursoare cutremurelor. Prin metoda pentru predicţia cutremurelor prin monitorizarea extrasenzorială focarelor geopatogene seismice, se poate şti sigur când fenomenele precursoare ale cutremurelor sunt în evoluţie. Astfel îi voi scuti pe oameni de stresul cauzat de nesiguranţa datei la care se va produce marele cutremur şi vor putea dormi întrucâtva mai liniştiţi.

Ce facem cu aplicaţiile militare ale detecţiei extrasenzoriale, pe care le-am anunţat în revista NEXUS înainte să vă îmbolnăviţi?
Nu le mai facem. Există destule domenii civile în care să aplicăm cu succes detecţia şi teledetecţia extrasenzorială. Voi enumera doar câteva: sănătate, biologie, arheologie, detecţia şi localizarea zăcămintelor de petrol, aviaţie, sport de performanţă, predicţia cutremurelor prin monitorizarea fenomenelor precursoare seismelor, etc.

Ştiu că în ultimul an aţi lucrat intensiv la o carte. Ne puteţi spune câteva cuvinte despre conţinutul ei?
Lucrez la manuscrisele a două cărţi. Primul manuscris, care este terminat, se va constitui într-un manual de supravieţuire ce conţine cunoştinţe practice extrasenzoriale, pe care va trebui să le deţină orice pământean pentru a supravieţui cataclismelor în curs de desfăşurare pe planeta noastră. Celălalt manuscris, care este într-o fază avansată de finisare, are ca temă fenomene paranormale reale, pe care le cunosc nemijlocit.
Dacă mă va ajuta Dumnezeu, voi scrie şi cartea despre implicarea mea în experimentele paranormale ce au avut loc într-un poligon militar din Curbura Buzăului. Astfel, cititorii vor cunoaşte şi o parte discretă din cercetările făcute de savantul Henri Coandă în domeniul bioradiaţiilor.

În cursul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele expediţionare germane din Afrikakorps, aveau în componenta lor persoane antrenate în biodetecţie. De asemenea, în timpul războiului din Vietnam, trupele militare americane au selecţionat (şi antrenat) o serie de soldați care prezentau aptitudini în domeniul detecţiei extrasenzoriale. Ulterior aceştia au folosit cu succes (pe câmpul de luptă) biodetecţia, pentru detectarea ascunzătorilor subpământene ale trupelor vietcong. Astfel au luat naştere primele manuale militare de biodetecţie. Să înțeleg că manualul dumneavoastră de supravieţuire este ceva asemănător?
Nu. Până în prezent au apărut manuale de supravieţuire pe diverse teme, dar nu există nici un manual de supravieţuire bazat pe abilităţile extrasenzoriale ale omului. Mă refer la un manual de interes civil. Manuale militare pe tema biodetecţiei au fost tipărite începând cu primul război mondial dar acestea sunt secrete, nefiind accesibile publicului larg. Totodată, în aceste manuale nu sunt prezentate amănunte confidenţiale ale detecţiei extrasenzoriale. Se spune doar atât cât este necesar pentru îndeplinirea unor misiuni de luptă. Va fi primul manual de supravieţuire prin abilităţi extrasenzoriale, cu detalii în premieră asupra biodetecţiei.

La informaţiile cuprinse în manualul de supravieţuire vor avea acces doar cei care participă la cursul dumneavoastră, sau există şi o variantă care va fi disponibilă publicului larg?
Există o varianta destinată publicului larg şi o variantă accesibilă numai cursanţilor.Vă asigur că şi varianta destinată publicului larg este deosebit de interesantă, conţine şi procedura practică de teledetecţie extrasenzorială a focarelor geopatogene şi predicţia cutremurelor. Cititorul va afla şi alte lucruri pe care nu le va găsi în literatura de specialitate.

Ce alte planuri de viitor mai aveţi?
Planuri de viitor? Multe. Să organizăm tabăra promisă cursanţilor, pentru exersarea teledetecţiei extrasenzoriale în cercetarea arheologică. Vreau să împărtăşesc cursanţilor din experiența mea acumulată împreună cu generalul de divizie Vasile Dragomir, fost şef al Direcţiei Topografice Militare din cadrul M.Ap.N., cu prilejul cercetărilor în teren făcute între anii 1995 – 1999 pentru Studiul Multidisciplinar de Evaluare, Delimitare, Protecţie şi Conservare a Vestigiilor arheologice în zona Munţilor Orăştiei, comandat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi două studii în teren comandate de Institutul de Geodinamică al Academiei Române, în care am folosit şi teledetecţia extrasenzorială.
Noi am localizat şi delimitat în subsol, prin teledetecţie extrasenzorială, peste 3 km de conducte antice din ceramică pentru aducţiunea apei potabile, opt cetăţi antice necunoscute, kilometri de ziduri de apărare şi consolidare a teraselor antropice antice, depozite de materiale arheologice, cavităţi subterane şi dispunerea unor stratificări geologice.
Prin teledetecţie extrasenzorială se pot repera şi localiza cu o precizie de plus/minus 10 milimetri orice construcții subterane, indiferent de adâncimea la care se află
Ţin să precizez că investigaţiile pe care le-am condus eu în teren între anii 1995 – 1999 pentru studiul multidisciplinar comandat de MLPAT, precum şi pentru cele două studii comandate de Institutul de Geodinamică al Academiei Române, erau de interes civil, nu militar. Prin urmare, datele prelevate nu sunt secrete militare.
Nu am renunţat la ideea de a continua proiectul cu copii extrasenzitivi. Voi descoperi supertalente în domeniul extrasenzorial pentru comunicaţii telepatice şi pentru teledetecţie extrasenzorială. Este posibil ca viitorii telepaţi să intre în contact cu civilizaţii extraterestre. Probabilitatea să se întâmple acest lucru este apreciabilă. Comunicaţia telepatică se realizează în timp real, cu viteză instantanee. Fac aceste afirmaţii bazându-mă pe cercetările unor fizicieni de prestigiu şi pe observaţii personale făcute asupra OZN-urilor ce evoluau la mică altitudine în Curbura Buzăului, când am lucrat cu copii telepaţi.
Am şi un proiect inedit, la care vor participa absolvenţi adulţi ai cursului pe care îl predau. Tema proiectului şi beneficiarul acestei teme încă nu le fac publice, întrucât aştept o confirmare de finanţare a proiectului. Va fi o premieră mondială în domeniu.

Militaţi de ani de zile pentru dezvoltarea abilităţilor extrasenzoriale ale omului. Ce anume vă motivează să faceţi acest lucru?
Omul deţine resurse psihice latente formidabile, pe care nu le foloseşte niciodată în viaţă. Activând aceste bioenergii, ar putea să-şi extindă supersimţurile pe distanţe astronomice. Totodată, să preia controlul asupra sănătăţii sale organice şi psihice, pentru a rezista la agresiunea agenţilor patogeni din mediul ambiant.
Actuala pandemie de obezitate, de pildă, cu toate nenorocirile aferente (diabet, hipertensiune arterială, hipotiroidie, cancer, scurtarea cu 20% a speranţei de viaţă, etc.), poate fi eradicată la nivel global în cel mult două generaţii prin psihoterapie, factori naturali din mediul înconjurător şi control al funcţiilor biologice vitale prin detecţie extrasenzorială. Am dovedit acest lucru prin experimentele pe care le-am făcut de-a lungul timpului. Am obosit să mai predic în pustiu pe această temă. Omenirea se îndreaptă spre colaps cauzat de excesul de greutate, proces ce antrenează boli incurabile şi cheltuieli de miliarde de dolari anual.
Omul este legat indisolubil de mediul în care trăieşte. Trebuie să-şi ducă existenţa în armonie în cadrul speciei sale şi cu celelalte specii terestre, în rezonanţă pozitivă cu energiile mediului ambiant. (A se vedea în acest sens şi Prolog la manualul de supravieţuire, publicat în Jurnal paranormal.)

Ce va face să doriți să continuaţi cursul de protecţie şi apărare extrasenzorială, ţinând cont de eventuale neplăceri personale pe care le-aţi putea avea de pe urma acestui fapt?
Printre auditori la curs se vor afla şi personalităţi aparținând unor servicii de informaţii şi de la alte instituţii ale statului. Vreau să-i conving în ceasul al doisprezecelea că interesul lor, al familiilor lor, al prietenilor şi al colegilor de breaslă este să asculte ce am de spus şi să mă sprijine pentru îndeplinirea sarcinii pe care mi-am asumat-o.
A sosit clipa în care omul trebuie să acorde mai mult timp pentru interesul său şi al familiei sale, în concordanţă cu principiile universale care stau la baza destinului său de fiinţă raţională. Vor veni profeţi inconştienţi ce vor încerca să ne liniştească în privinţa recrudescenţei fenomenelor telurice, mareice, meteorologice, sociale şi de altă natură care se desfăşoară în prezent pe Pământ, fenomene ce prefigurează evenimente catastrofale la scară planetară ce vor avea loc cu siguranţă în viitorul apropiat. Omul este dator să verifice prin simţurile sale şi să judece cu mintea lui adevărata măsură a lucrurilor.
Să nu uităm că omul, deşi este o fiinţă socială, porneşte singur în eternitate. Nu îl vor ajuta în nici un fel relaţiile sale economice, politice, sociale. Pentru această inevitabilă călătorie trebuie să se pregătească din timp, să fie iertat şi împăcat cu toată lumea. Mari gânditori ai omenirii au ajuns la concluzia că faptele noastre antrenează consecinţe în viaţa actuală şi mai ales în viaţa viitoare. În funcţie de faptele noastre vom avea parte de evoluţie sau, după caz, de involuţie.
Iisus a spus că raiul şi iadul există în noi. Alegem raiul, vom avea parte de rai. Alegem iadul, vom avea parte de iad. Fiecare om este liber să aleagă drumul pe care doreşte să îl urmeze.

Domnule Rudan, o ultimă întrebare. Când anume preconizați că vom organiza partea a doua a cursului de protecție si apărare extrasenzorială?
Cred că vom putea vorbi concret despre acest lucru, începând cu luna septembrie a acestui an. Vom organiza modulul 2, vom relua modulul 1 şi vom organiza un curs pentru copii cu abilităţi extrasensezoriale native pentru comunicaţii telepatice şi teledecţie extrasenzorială.

Vă mulțumesc pentru bunăvoința de a îmi răspunde din nou la întrebări.

www.rudan.ro

Nu renunța niciodată. Niciodată, niciodată, niciodată, niciodată – în nimic, mare sau mic, măreț sau neînsemnat(W.Churchill)

Placebo medicamentul viitorului

Vindecare prin puterea minţii.
Potrivit Asociaţiei Medicale Germane (BAK), peste jumătate dintre medicii din Germania prescriu medicamente placebo. În Bavaria, de exemplu, procentul medicilor care prescriu acest gen de medicamente se ridică la 88 %. Directorul BAK a declarat că medicaţiile placebo au un impact puternic şi complex, constituind o componentă importantă a medicinii actuale. Comparativ cu medicamentele de sinteză, produsele medicale placebo au mai puţine efecte secundare şi nu costă mult.
Efectele secundare ale medicamentelor placebo.
În privinţa efectelor secundare ale medicamentelor placebo, s-a descoperit o “anomalie” curioasă. Deşi nu conţin nicio subtanţă activă, în unele cazuri produc efecte secundare proprii medicamentelor în locul cărora au fost administrate. Dificultatea pentru terapeuţi constă în blocarea, prin psihoterapie, a canalelor nervoase responsabile cu inducerea efectelor secundare în timpul tratamentelor cu medicamente placebo. Cercetătorii germani nu precizează dacă este vorba de medicamente cărora pacienţii le cunosc efectele secundare. Pentru că, dacă este vorba de medicamente necunoscute pacienţilor sub raportul efectelor secundare şi totuşi acestea apar, intrăm pe târâmul „paranormalităţii”.
Efectele benefice ale terapiei placebo cresc în fiecare an. În terapia placebo s-a mai observat un fenomen neobişnuit, ce deocamdată nu poate fi explicat. Efectele benefice obţinute în ultimii ani prin placeboterapie sunt mai eficiente cu 50%, în comparaţie cu anii ’80. Specialiştii antrenaţi în cercetarea efectului placebo sunt de părere că prin puterea minţii, procesul de vindecare organică se poate optimiza în beneficiul pacientului.
Medicamente placebo mai scumpe?
Cercetătorii germani au mai făcut o descoperire: cu cât este mai scump medicamentul placebo, cu atât efectul terapeutic este mai puternic. În privinţa “medicamentului placebo mai scump” cred că doctorii germani se înşeală, ca să folosesc un eufemism delicat. Pe parcusul anilor în care am experimentat placeboterapia, nu am întâlnit nici un caz de vindecare care să fi fost condiţionat de preţul medicamentului placebo folosit. Omul suferind nu se vindecă datorită preţului piperat al medicamentelor, ci prin eficienţa acestora. Dimpotrivă, preţul ridicat al medicamentelor induce un stres suplimentar organismului său, ce încetineşte procesul vindecării. Nu ar fi exlus ca unul dintre cercetătorii germani să fi introdus menţiunea respectivă, fiind în solda unei companii ce intenţionează să fabrice medicamente placebo şi să pregătească astfel terenul pentru un preţ mai mare al medicamentelor din această gamă. S-au înregistrat destule cazuri în care oameni de ştiinţă renumiţi s-au lăsat tentaţi de bani, în detrimentul sănătăţii omului. Cel mai grăitor exemplu este britanicul Sir Richard Doll, renumit cercetător în domeniul cancerului, ce a fost plătit cu 1500 dolari pe zi de compania chimică Monsato şi cu 15.000 lire de Asociaţia Producătorilor de Chimicale, precum şi de alte două companii, Dow Chemicals şi ICI, pentru a furniza rapoarte false asupra nontoxicităţii unor substanţe cancerigene, pe care le comercilizau companiile menţionate. (Detalii despre această afacere frauduloasă în The Guardian, Marea Britanie / www.guardian.co.uk / şi în NEXUS new times magazine nr. 11, ediţia în limba română.) Conform unui studiu realizat şi în SUA, aproximativ 50% dintre medicii americani prescriu deja tratamente placebo.
Rolul gândului în sănătate.
Semnalam în articolele mele pe tema triumfului minţii asupra materiei, despre rolul gândului asupra stării de sănătate. Şi despre efectul destructurant la nivel organic indus de obiceiul copiilor şi adulţilor supraponderali, de a se gândi seara, înainte de culcare, la mâncarea pe care o vor consuma a două zi la micul dejun. Gândul la mâncare, mai ales seara înainte de culcare, duce la sporirea ţesutului adipos excedentar. Gândind la mâncare, creierul uman prelucrează substanţele pe care trebuie să le proceseze în timp ce omul mânăncă. Cu alte cuvinte, gândindu-ne la mâncare, ne îngrăşăm fără să ne dăm seama. Soluţia reducerii supraponderabilităţii constă în psihoterapie şi factori naturali din mediul înconjurător. Copiii şi adulţii care au tendinţa de a deveni obezi, trebuie să aibă preocupări diurne care să le capteze interesul, astfel încât acestea să prevaleze în gândurile lor seara înainte de culcare. Acest lucru se iniţiază în tabere cu program special, individualizat. Am experimentat acest lucru cu copii în tabere organizate în câteva locuri din ţară şi am obţinut o rată de vindecare de 100%. Copiii supraponderali din taberele speciale au devenit între timp adulţi, cu greutatea corporală în limite normale.

www.rudan.ro

Dezinformarea

Cel care a pus bazele teoretice ale dezinformarii este generalul chinez SunTzu care, in urma cu peste 2500 de ani, formula principiile dezinformarii si, pe un plan mai larg, ale razboiului psihologic si anume:
1. discreditati tot ceea ce este mai bun in tara inamicului;
2. implicati reprezentantii clasei conducatoare adversarilor vostri in actiuni ilegale;
3. subminatile reputatia si demascatii la momentul oportun in fata concetatenilor;
4.utilizati colaborarea creaturilor josnice si abominabile;
5. dezorganizati prin toate mijloacele activitatea conducerii inamice;
6. semanati discordia si creati conditii de dispute intre cetatenii tarii inamice;
7. atatati pe tineri impotriva batranilor;
8. ridiculizati traditiile adversarilor vostri;
9. slabiti dorinta de lupta a inamicului prin poezii si cantece senzuale;
10. trimiteti-le fiice ale placerii pentru a desavarsi opera de distrugere; fiti generosi in promisiuni si darnici, pentru a cumpara informatii. Nu economisiti banii, caci astfel cheltuiti aduc o izbanda usoara etc.Chiar daca, in esenta lor, principiile si regulile de mai sus, au ramas valabile, prin descoperirea tiparului, aparitiei ziarelor, cartilor, revistelor, radioului, televiziunii (socotita paradisul dezinformarii!), Internetul (cu aparenta de obiectivitate!) s-au creat numeroase posibilitati pentru ca informatia sa fie „prelucrata", sa se indeparteze chiar pana la opusul realitatii ce ar trebui sa o reflecte. „Este adevarat, doar am auzit la radio, am vazut la televizor, am citit in ziar..." sunt expresii tot mai frecvent uzitate pentru a sustine un punct de vedere. Si tocmai pe o asemenea credibilitate a mass-media se bazeaza si „maestrii" in arta diversiunii prin cuvant, sunet si imagine.
Etapele pregatirii dezinformarii
In conceptia lui Vladimir Volkoff, principalele etape ce le implica conceperea si organizarea unei operatiuni de dezinformare constau in:
1. Stabilirea beneficiarului (o persoana, o institutie, un partid, o grupare etc.), acesta fiind si cel care va achita nota de plata;
2. Incredintarea misiunii de a organiza si sustine dezinformarea unei agentii specializate;
3. Studiul si analiza „pietii", a starii de spirit a publicului vizat, a ceea ce doreste acesta,a ceea ce ar accepta si ce nu;
4. Alegerea sporturilor de baza care prin continutul si forma lor sa socheze, sa surprinda si sa seduca;
5. Stabilirea transmitatorilor, care ziar, revista, post de radio, de televiziune etc. vor fi folositi in operatiunea de dezinformare si care (atentie!) in caz de nereusita va putea sa devina tapul ispasitor;
6. Precizia temei (obiectul dezinformarii) intr-o formula cat mai simpla si directa;
7. Tratarea temei, apelul la o diversitate de abordari a informatiilor si intr-un limbaj accesibil publicului;
8. Alegerea „cutiilor de rezonanta", a ziarelor si revistelor, posturilor de radio si televiziune,anumite categorii socio-profesionale, partide sau oameni politici care vor prelua, dezvolta si sustine tema ce face obiectul dezinformarii;
9. Pregatirea graduala a opiniei publice pentru ca, in final, sa accepte cu usurinta ideile de baza ale dezinformarii;
10. Satanizarea sau diabolizarea adversarului, afirmarea a cat mai multe lucruri rele despre acesta,utilizand informatii, declaratii, inregistrari, fotografii false.
11. Maniheismul, crearea a doua tabere departajate categoric, opuse ireductibil, una a celor buni si alta a celor rai.
12. Psihoza, crearea in randul publicului a unei stari irationale care sa-l impinga sa nu mai vada decat ceea ce se intampla in sensul dezinformarii, sa o imbogateasca, sa se dezinformeze el insusi(culmea dezinformarii: autodezinformarea!).
Tehnicile dezinformarii
In operatiunile de dezinformare se utilizeaza frecvent o serie de procedee care, fara a fi preasofisticate sunt insa extrem de eficace precum:
1. Negarea faptelor, tinand seama ca publicul nu are timp si nici posibilitati de a verifica cum staulucrurile in realitate;
2. Inversarea faptelor, afirmarea categorica, cu obraznicie chiar, ca lucrurile stau exact invers, X nueste vinovat, ci tocmai Y care acuza;
3. Amestecul intre adevar si minciuna, un melaj savant intre adevar si fals;
4. Modificarea motivului, argumentarea faptului ca cel invocat este nereal, substratul actiunii fiindaltul;
5. Schimbarea circumstantelor, infatisarea imprejurarilor ca fiind total opuse celor declarate initial;
6. Estomparea, inecarea faptului respectiv sub o masa de fapte fara nici o legatura cu el, dar apte sa suscite interesul publicului;
7. Camuflajul, o varianta a estomparii prin care se dau foarte multe detalii despre aspectesecundare, trecand in zona marginala ceea ce de fapt era esential;
8. Interpretarea, fara a fi negate, modificate, estompate sau camuflate, faptele vor fi contestate,dupa caz, favorabil sau defavorabil;
9. Generalizarea, se diminueaza responsabilitatea cuiva demonstrandu-se ca nu este singurul in acea situatie;
10. Ilustrarea, se poate trece de la particular la general sau invers, demonstrandu-se ca evolutiaevenimentelor putea sa ia o turnura si mai grava, dar...
11. Parti inegale, acuzatiei i se va acorda un minut de emisie televizata sau o nota intr-o pagina deziar, iar meritele vor fi publicate timp de o ora sau pe o pagina intreaga;
12. Partile egale, se utilizeaza mai ales in ultima faza a operatiunii de dezinformare, cand opiniapublica a devenit deja majoritar favorabila dezinformatorului si trebuie sa ia o atitudine pentru a obtine cvasiunanimitate;13. Variatiuni pe aceeasi tema, extinderea problematicii la aspecte colaterale, aparent legate de tema initiala, dar care nu mai permit o clarificare a subiectului.Perspectivele? Deloc optimiste!Amplificarea capacitatilor mass-media, acumularile stiintelor socio-umane in planul posibilitatilor tot mai subtile de a influenta constiintele, convingerile, atitudinile si trairile oamenilor si colectivitatilor, dependenta crescanda de informatia curenta sau potential, tot atatea pericole care favorizeaza dezinformarea.In viitor, asa-zisele mesaje clandestine auditive si vizuale vor putea fi inoculate direct in subconstientul uman (comunicarea subliminala). Mesajele invizibile vor putea fi inserate in massmedia.Ce ati spune - se intreba cercetatorul american J. Peterson - daca ceea ce ati auzit la televizor din gura unei personalitati nu a fost rostit in realitate de acea persoana? Ce ar fi daca undeva, intre sursa si televiziune, ar putea fi modificate anumite cuvinte? Ar fi foarte dificil ca personalitatea respectiva sa contracareze prejudiciul, post-factum. La fel se poate face in cazul presei tiparite -modificari aduse unui reportaj undeva intre editor si presa. Tehnologia viitorului apropiat vapermite acest fel de manipulare. Pana nu demult se putea avea incredere in autenticitatea fotografiei. Astazi, cu ajutorul digitizarii, imagini, sunete, chiar impresii tactile pot fi realizate cu ajutorul computerului.O asemenea abilitate de manipulare a realitatii evolueaza pe mai multe fronturi. O modalitate de abordare rapida este holografia de proiectie. In decurs de 20 de ani - aprecia specialistul citat mai sus - va fi posibila proiectarea in aer a figurilor luminoase de inalta fidelitate, pentru a crea diferite obiecte acolo unde ele nu exista. Acestea vor putea fi vazute pe strada, fara a ne da seama daca suntpersoane reale sau nu.In pofida atator obstacole, totusi, prof. V. Volkoff apreciaza ca prevenirea dezinformarii, a efectelor este posibila, cu o conditie insa: sa dobandim sentimentul ca adevarul este un lucru sacru,intangibil, cel mai pretios bun al nostru si care trebuie tratat cu veneratie religioasa.Iata si cateva recomandari (de pregatire psihologica) pentru a nu cadea victime ale dezinformarii:
13. sa nu ne lasam sufocati de suprainformatia ambienta;
14. sa nu ne formam opinii decat asupra subiectelor despre care puteam avea acces la mai multe surse de informare;
15. sa invatam sa depistam simptomele unei campanii de dezinformare: obligatoriu,exista ceva necurat la mijloc cand doua ziare din tabere opuse cad de acord aproape pana la nivelul detaliilor;
16. sa practicam spiritul de contradictie, fara de care nu este posibil nici o virtute;
17. sa urmarim scrierile care denunta dezinformarea, studiile specialistilor asupra metodelor de dezinformare;
18. sa incercam sa ne formam opiniile, in loc de a le cumpara gata facute;
19. sa refuzam, mai precis de orice, practica autocenzurii.
Cu alte cuvinte, prin examinarea atenta a continutului informatiei, a emitentului, a momentului si contextului lansarii ei, prin verificarea din mai multe surse si cand este posibil si printr-o confruntare cu realitatea ce o vizeaza putem preveni manipularea noastra prin dezinformare.

Iubirea dumnezeiască este extatică;ea nu permite celor ce se iubesc să fie ai lor înşişi,ci ai celor pe care îi iubesc....(Dionisie Areopagitul)