Ecumenismul

Armando Massarenti:Domnule profesor Culianu,sunteti istoric al religiilor si,ca atare,trebuie sa va ocupati de toate religiile,dintr-un punct de vedere cat mai impartial cu putinta.Aceasta atitudine de om de stiinta are vreo influenta asupra religiei pe care o profesati personal?
Culianu:Cred ca istoria religiilor deschide perspective imense,deoarece confrunta intre ele extrem de multe realitati,toate create de mintea omeneasca si fiecare avandu-si valoarea sa proprie.Acest lucru indeamna la ecumenism-care este o incercare dificila de deschidere catre celalalt,in timp ce fiintele umane inclina in general spre localism,spre inchiderea in spatele unor bariere mentale create de educatie si de contextul particular in care vietuiesc.A te confrunta cu alte realitati,uneori zguduitoare,bizare sau de-a dreptul respingatoare,inseamna a-ti pune mereu in joc propriile valori si a deveni mai constient de ele.Iar acest proces de confruntare permanenta are el insusi o mare valoare,din punct de vedere religios.

Armando Massarenti:Dar ati plecat de la o religie anume sau de la o atitudine stiintifica,poate chiar agnostica?
Culianu:Sunt nascut in Romania si,poate dintr-o intamplare,as spune,am crescut in valorile confesiunii ortodoxe,adica ale unui crestinism mai apropiat de catolicism decat de protestantism.Sunt botezat,dar nu sunt ceea ce se cheama un practicant.Cred insa ca meseria mea contine o profunda lectie de religie.Mostenesc aceasta idee de la maestrul meu,Mircea Eliade,si el roman si ortodox.De la el am invatat sa abordez diversele religii in respectul deplin al valorilor lor si intr-un spirit de profunda consideratie.Numai asa mintea noastra isi poate largi orizontul,poate ajunge la ecumenism si poate face sa dispara orice urma de rasism ori refuz al celuilalt.Insa asta nu inseamna agnosticism,dimpotriva,e o idee specific crestina.

Armando Massarenti:Sunteti de parere ca e just sa se considere ca toate religiile ar avea un nucleu comun?
Culianu:Ca exista un nucleu comun in toate religiile nu incape indoiala.Toate religiile isi au un anumit statut particular,insa cred ca o viata omeneasca lipsita de religie,o colectivitate lipsita de religie sunt de neconceput.Insa conceptul meu de religie este foarte amplu.Cred,de pilda,ca nu exista o granita stabila intre religie,filozofie si stiinta.E vorba de elaborari complexe ale mintii avand in comun,prin modalitati similare,cautarea adevarului.Iar adevarul nu cred ca poate fi vreodata separat cu stictete de mit.

Armando Massarenti:Vorbind despre pluralism,va situati pe o pozitie deosebita,privilegiata as zice,cea a omului de stiinta.Nu vi se pare ca in cadrul fiecarei religii in parte(si nu in ultimul rand in cadrul religiei catolice) prevaleaza insa o atitudine de inchidere,care le face pe toate incapabile de a-i intelege pe ceilalti?
Culianu:Da,si este foarte grav.Mie imi place sa declar limpede:atitudinea de respect pe care am descris-o este un bun castigat al civilizatiei occidentale si nu trebuie sa-l pierdem.Este un bun "de lux",pe care alte civilizatii nu-l au.Sper ca valorile care poarta amprenta pluralismului sa cunoasca pe viitor o tot mai mare raspandire.Sunt valori fragile,pretioase si de lux,insa devin pe zi ce trece indispensabile pentru orice forma de convietuire la nivel mondial.

Culianu:Cred ca acceptarea pluralismului la nivelul ideilor implica si acceptarea unui model de societate pluralista,orientata spre niste forme de guvernare care sa accepte pluralismul.Si din acest motiv civilizatia occidentala imi este mai congeniala decat oricare alta.
Armando Massarenti:Acest lucru inseamna ca Statul nu trebuie in nici un caz sa imbratiseze o anumita confesiune religioasa ori sa simpatizeze cu vreuna?
Culianu:Daca intre un Stat anumit si o religie anumita intervine o intelegere cu scopul de a zdrobi minoritatile,lucrul este,fireste,de condamnat.Insa raspunsul trebuie dat in functie de tipul de societate cu care avem de a face.Eu traiesc si predau in Statele Unite o societate cu adevarat pluralista,atat din punct de vedere religios cat si etnic,tocmai datorita separarii nete intre Stat si religie.Cred ca daca Parintii fondatori,care erau protestanti,ar fi profitat de situatie pentru a favoriza o intelegere speciala intre propria lor confesiune si Stat,societatea americana ar fi cunoscut o evolutie mult diferita.

I.P Culianu