vineri, 10 decembrie 2010

Dr.Masaru Emoto



Apa din izvorul Sambu-ichi Yusui(Japonia)

(Water from the spring Yusui Sambu-ichi -Japan)

duminică, 5 decembrie 2010

Fascismul românesc apare ca un fenomen tipic de fundamentalism în interiorul religiei ortodoxe.

Ortodoxismul românesc,cultivat de Nechifor Crainic şi Nae Ionescu şi acceptat în mare parte ca ideologie de Corneliu Zelea Codreanu(care actionează ca şeful unui fel de Ku Klux Klan ortodox),constată că mizeria a invadat ţara,că instituţiile ei sunt corupte,că bolşevismul bate la uşă,că străinii au cotropit pământul şi buna străveche religie a poporului.Ei cer înlăturarea elementului străin din religie(protestantismul şi catolicismul)şi înlăturarea elementului străin din ţară(aceasta mai ales în ideologia Gărzii de Fier),sau cel puţin convertirea străinilor la idealul "Omului Nou"."Omul Nou"nu a fost inventat nici de Ceausescu,nici de comunism in general,nici de regele Carol al II-lea.A fost inventat de Codreanu(desi o facusera,inaintea lui,alti reformatori fundamentalisti,ca Martin Luther in secolul al XVI-lea)."Omul Nou" intr-o tara noua,primenita de toate racilele capitalismului,este idealul fundamentalismului ortodox romanesc.Evident,Biserica ortodoxa a spijinit miscarea din toate puterile,intrucat ea magulea ambitiile vechi,nestramutate si cu totul absurde pe care le nutrea de secole.Intr-adevar,cum arata Nicole Iorga intr-un articol incendiar publicat in 1913-1914 sub titlul Byzance apres Byzance,Biserica romana putea jindui la titlul de conducatoare a crestinismului oriental,intrucat diversi domnitori romani din secolul al XVII-lea atrasesera Patriarhia constantinopolitana fie la Iasi,fie la Bucuresti.

Evident,conducerea crestinismului fusese asumata de Moscova,nu de Iasi ori Bucuresti.Dar incepand de pe la 1920,persoane ca Ionescu si Crainic fac urmatorul rationament:intrucat Moscova a fost cotropita de bolsevici,destinul ortodoxiei e in primejdie.Numai Bucurestiul este in stare de a-l salva,asumandu-si conducerea crestinismului oriental.

Ortodoxistii produc la vremea respectiva o enorma maculatura,care azi pare cu totul descreierata.Garda de Fier pleaca de la aceasta ideologie,in care introduce elemente mistice si de societate secreta.

Pericolul fundamentalismului in sanul ortodoxiei nu s-a stins.Dimpotriva,azi pare mai puternic ca niciodata.

Meridian,volumul I,nr.1,mai-iunie 1991

sâmbătă, 4 decembrie 2010

Putere și religie

Daca acceptam,conventional,semnificatia pe care am dat-o termenului de "putere",atunci putem afirma ca sarcina traditionala a religiei a fost aceea de a furniza o arie rituala pentru implinirea puterii individului in conditii socialmente tolerabile.Ea si-a indeplinit intotdeauna aceasta sarcina cu o mare inteligenta etologica si ecologica,psihologica si antropologica,sociologica si economica.Daca admitem ca toate popoarele lumii sunt atrase de destinul Occidentului,atunci trebuie sa deducem din aceasta ca schimbarile din Occident in raport cu religia sunt,in ultima instanta,valabile pentru destinul tuturor popoarelor lumii.

Cu incepere din iluminism-si lucrul a fost pus in evidenta in eseurile lor respective atat de M.Lombardo,cat si de G.Romanato-Statul a inceput,putin cate putin,sa ia asupra sa sarcini care,in mod traditional,erau rezervate religiei.Este fenomenul pe care il numim "secularizare".Totusi Statul,a carui functie sociala si psihologica este diferita de cea a religiei,nu a putut sa-si asume obligatia de a oferi spatii potrivite pentru desfasurarea completa a puterii individului.Astazi capacitatea Statului de a da un sens existentei lumesti ramane in limitele sistemului de productie occidental.Si pentru ca,dupa cum am vazut,capitalismul se sprijina pe ecuatia PUTERE=AVERE-care reprezinta esenta lui si limita extrema ce nu se mai poate transcende,altfel fiind repuse in discutie propriile sale premise-justificarile ideologice ale capitalismului,ca si ale Statului modern,nu sunt eficiente pentru ca ignora acea dimensiune esentiala a puterii care este dimensiunea sa subiectiva.Pe de o parte,au fost inlaturate franele inhibitoare ale religiei,care canalizau aspiratia individuala la libertate si putere in spatii socialmente tolerabile;pe de alta parte,Statul nu mai este in masura sa controleze,prin propunerea propriilor sale valori sau prin pura coercitie a legii,acele forte obscure care s-au descatusat ca urmare a incetosarii legaturii religioase.Agresivitatea care se dezlantuie in tarile Occidentului reprezinta fenomenul cel mai alarmant al epocii noastre si totodata incheierea unui lung drum istoric si cultural.Este rodul unei culturi si nu poate fi inteleasa altfel,se pare,decat rediscutand insesi premisele acestei culturi.

Daca cultura noastra este cea a posesiunii,a averii care s-a suprapus fiintei,inversarea sensului de miscare ar cere,probabil,restabilirea primatului fiintei asupra averii,recunoasterea desartaciunii mitului posesiei.Intre marile religii ale lumii,se pare ca numai crestinismul are in sine fortele,valorile si prestigiul necesar pentru a raspunde acestei indatoriri.Dar cum,in ce fel,pe ce cai,cu ce pret,sunt previziuni pe care nu indraznim sa le facem.Nu putem indica solutii;ne limitam la punerea problemei.

Riturile si miturile traditiei nu mai reusesc sa-si indeplineasca functia integratoare si compensatorie in Occidentul secularizat.Nihilismul,acest "oaspete nelinistitor",a invadat din nou casa omului.Omul,dezbracat de tot ceea ce il transcende,apare poate pentru prima data in istorie,singur si lipsit de aparare in fata fortelor oarbe ale instinctului si ale agresivitatii.De toate acestea,religia viitorului,aceea fara de care umanitatea ar putea chiar sa se autodistruga,va trebui sa tina seama.Poate ca,la timpul cuvenit,ea va sti sa gaseasca tonurile si mijloacele pentru a lansa mesajul de care va fi nevoie.

I.P Culianu

vineri, 17 septembrie 2010

duminică, 5 septembrie 2010

Se presupune că William Walker Atkinson a fost mason și teosof

Pentru yoghinii care mai cred ca lupta impotriva sistemului si francmasoneriei iata doua exemple care spun cine a fost William Walker Atkinson ,o sursa de inspiratie pentru unii yoghini din tara noastra care ar trebui sa-i puna pe ganduri:

"The Yogi Publication Society, also known as the Yoga Publication Society, published books that were read in front of the Theosophical Society at the Krotona Lodge in Chicago, IL. The Theosophical Society promotes the unity of humanity and encourages the study of religion, philosophy and science so that we may better understand ourselves and our relationships within this multidimensional universe.

William Walker Atkinson
Memory Culture: The Science of Observing, Remembering and Recalling
Mind Power: The Secret of Mental Magic
Practical Mental Influence and Mental Fascination
Practical Mind Reading
Psychomancy and Crystal Gazing
Reincarnation and the law of Karma: A study of the old-new world-doctrine of rebirth and spiritual cause and effect"

(www.yogipublicationsociety.com)


"Supposedly W. W. Atkinson was a freemason and a member of the Theosophical Society and
Golden dawn; he wrote under several pen names: (Ramacharaka (13), Theron Q. Dumont (10),
Swami Panchadasi (5), Theodore Sheldon (1), The Three Initiate (1) The Kybalion and as Magus
Incognito (1) The Secret Doctrines from Rosicruacian), and with his own name undersigned 58 titles,
collecting in that way 105 works in a whole. In them he wrote about psychology-related topics such as
mind power, self-healing, mental fascination, and popular occultism. It is said that he is the author (or one of three - the two others were Paul Foster Case and Marie Corelli) of the well known Kybalion, a
study of the hermetic philosophy of Ancient Egypt and Greece.
He died November 22, 1932, in Los Angeles."(din cartea WILLIAM WALKER ATKINSON-"REINCARNATION AND THE LAW OF KARMA",capitolul: "About W.W.Atkinson")

Este cel putin ciudat sa spui ca lupti impotriva masoneriei practicand in acelasi timp tehnici spirituale de sorginte masonica.Este ca si cum ai pune un crestin practicant sa lupte impotriva diavolului utilizand metodele de lupta ale acestuia:baut,fumat,perversiuni sexuale.
Ciudat,ciudat tare...

luni, 19 iulie 2010

Fundamentalism

Conceptul de fundamentalism a luat nastere in sanul protestantismului american si a fost definit intr-o serie de pampflete,brosuri cu caracter polemic publicate intre 1910 si 1915 sub ingrijirea lui Curtis Lee Laws,redactor-sef al revistei baptiste Watchman-Examiner,si intitulate The Fundamentals:A Testimony to the Truth.Fundamentalismul beneficia de o definitie in cinci puncte,primul dintre acestea continandu-le deja in sine pe toate celelalte:infailibilitatea Bibliei,din care decurg nasterea virginala,resurectia trupeasca,ispasirea de catre Cristos a pacatelor omenirii si reintoarcerea fizica a lui Crisos.Riesebrodt propune sa limitam conceptul de fundamentalism la aceasta pozitie din cadrul calvinismului radical,fara sa pierdem din vedere ca un fenomen similar se manifesta in toate tarile occidentale,dand nastere unor miscari de extrema dreapta(atat clericale cat si anticlericale)in tarile catolice,precum si unor miscari seculare de extrema dreapta in tarile luterane.Aceasta deosebire se explica prin pozitia speciala pe care o detine radicalismul protestant in cadrul istoriei americane.In secolul al XVII-lea,puritanii callvini stabiliti in Massachusetts creeaza un Stat teocratic,in care sufragiul depinde de evolutia spirituala a persoanei;dupa 1693 insa,exista o separare intre spiritual si secular,iar dreptul de vot este determinat de proprietete.Fundamentalismul american,la fel ca si fenomenele paralele din Europa,insoteste indusrializarea si urbanizarea.Din punct de vedere continutistic,el este insotit de chiliasm(credinta in sfarsitul lumii)si cuprinde trei curente majore:curentul cvietist-profetic reprezentat de Arno C.Gaebelein si Isaac Haldeman;curentul activist-profetic creat in jurul acelei World's Christian Fundamentals Association care reuneste diverse denominatii,printre care importanti sunt baptistii din Nord(northern Baptists);si curentul harismatic al penticostalilor,care nu colaboreaza insa cu chiliastii.Acestora ar mai trebui sa le fie adaugati presbiterienii ortodocsi,chiar daca nu sunt chiliasti.S-a spus de multe ori ca si Ku Klux Klan-ul face parte din fundamentalism.Potrivit lui Riesebrodt,lucrurile nu stau tocmai asa.El confirma ca,intr-adevar,numerosi pastori fundamentalisti trec de partea Klan-ului si fac propaganda activa in favoarea acestei organizatii;lucrul se petrece insa fara autorizatia bisericilor respective,si deseori impotriva pozitiei oficiale adoptate de acestea.Numitorul comun al Ku Klux Klan-ului si al fundamentalismului il constituie caracterul anticatolic al ambelor miscari.

Fundamentalismul protestant american pleaca de la o analiza ideologica a societatii,pentru a trage apoi concluzii cu privire la atitudinea care le incumba credinciosilor.Societatea apare in plina criza si in plina decadere morala.Mesajul crestin si-a pierdut puterea.Cauza acestei decaderi este atribuita evolutionismului darwinist,relativismului lui Nietzsche,criticii istorice aplicate Bibliei si accentuarii dimensiunii sociale a mesajului crestin.(Fireste,o analiza de acest tip fusese efectuata in tarile catolice inca din anul 1905,prin enciclica antimodernista.)Semnele decadentei sunt activitatile profane carora li se dedica oamenii:dansul,muzica profana(in special jazzul),moda feminina tot mai imorala.Pe langa factorii responsabili deja identificati,protestantii americani citeaza si alte elemente purtatoare de eroare:noile miscari si culte religioase(teosofia si spiritismul),catolicismul,cultura germanica si bolsevismul,propagate de emigrantii din Europa de Sud si de Est.Catolicismul si germanismul sunt,in general,asociate cu consumul de alcool:rum and Rom[an]ism(romul si papismul)au fost raspandite de irlandezi,in timp ce German Kultur and beer(cultura germana si berea),fireste,de catre germani.Decaderea a atins insasi baza societatii,dat fiind ca si-a gasit o prada usoara in femeie,cu a carei a doua "cadere"a inceput si corodarea principalei institutii umane:familia,caminul familial.Misogini si xenofobi,fundamentalistii se dezlantuie contra teologiei liberale,al carui centru il constituie,fireste,Universitatea din Chicago.Si chiar daca nu resping ordinea politica americana,la care se aliniaza,fie si bombanind nemultumiti,fundamentalistii ar prefera teocratia,precum odinioara,in Massachusetts.De pe aceste pozitii lanseaza ei o critica radicala la adresa capitalismului si militeaza pentru o etica nu cumulativa si individualista,ci corporativa si colectivista.In privinta compozitiei sale,fundamentalismul atrage in special o patura urbana a stratului mediu-inferior al societatii.

Riesebrodt constata ca fenomenul care a dus la revolutia iraniana din 1978 prezinta trasaturi foarte apropiate in raport cu fundamentalismul protestant american,atât de apropiate încât ne îngăduie construcția conceptului însuși de 'fundamentalism''.Și Iranul a fost cândva,in trecut,o teocratie șiita,dar una de un tip aparte:ca și ortodoxia greacă de până la căderea Imperiului de Răsărit în 1453,înainte de secolul al XIX-lea Islamul iranian l-a avut în frunte chiar pe șah.Însă puterea seculară a pactizat cu modernismul occidental,motiv pentru care pătura clericală șiită a încheiat un pact solid cu stratul social mediu-inferior,reprezentat de mici negustori din bazar.Venirea la putere a lui Reza Khan(1921-1941)fusese însoțită de un anticlericalism fără precedent,care avea să fie caracterizat,până la cel de-al doilea conflict mondial,de un adevărat război cu șiiții,iar după acea avea să ducă la o polarizare a șiismului iranian;majoritatea,care asculta de ayatollah-ul Borujerdi,s-a închis într-o atitudine apolitică,în timp ce o minoritate,așa-numiții fedayni ai Islamului,a ales calea terorismului.Perioada se încheie o data cu moartea lui Borujerdi(în martie 1961)și cu venirea la putere a ayatolah-ului Khomeyni,care va lua o poziție activă împotriva procesului de modernizare inițiat de șah în anul 1962 ,sub denumirea de''revoluție albă''.Arestat de mai multe ori pentru că se opunea drepturilor femeii,Khomeyni răspunde la 3 iunie 1963(ziua Ashura,de doliu însângerat,când se comemorează moartea,survenită într-o încăierare la la Kerbela,în anul 680,a lui Husein-în persana Hosein-,cel de-al doilea fiu al lui Ali)printr-un violent atac împotriva șahului.Ca urmare,Khomeyni trebuie să părăsească în 1964 Iranul.Răsturnarea șahului de la putere este precedată ,în 1977,de un act cu semnificație simbolică:un fiu al lui Khomeyni moare în circumstanțe dubioase;bazarul se închide și este invadat de poliție,chiar la începutul luni Moharram,în care se celebrează Ashura.Tot în mod simbolic se desfășoară și schimbarea de la putere:în 1978 șahul introduce sărbătoarea statală a drepturilor femeii și a reformei agrare chiar la începutul luni Moharram și ,ca urmare,bazarul se închide și patru mii de studenți la teologie demonstrează împotriva Statului.În ciocnirile cu poliția își pierd viața câțiva studenți și începe Ashura perpetuă:fiecare șiit mort pentru cauza revoluției va ajunge direct în paradis.Analiza pe care o face Khomeyni societăți contemporane se aseamănă foarte mult cu cea a fundamentaliștilor americani.Khomeyni identifică o puternică criză socială,caracterizată de o puternică decădere morală.Principalul vinovat este imoralitatea,căreia i-a căzut cu ușurință victimă femeia.Scoțându-și vălul,femeia s-a transformat într-o fiara lubrică,iar ''din trupul ei dezgolit se înalță flăcări de patimă care prefac omenirea în cenușă''(discurs din 1981).Dezvăluirea femeii a cauzat divorțuri și prostituție și a slăbit căminul familial.Căzuți pradă concupiscienței care se naște din vederea chipului femeii,bărbații sunt mai puțini eficienți în munca lor.Însă ceea ce deplâng mai cu seamă șiiții este pierderea identității lor culturale,care are loc o dată cu adoptarea calendarului occidental,a justiției occidentale în locul legi coranice,o dată cu venirea tuturor acelor străini,mai ales americani,care l-au transformat pe șah într-un șah al lor,în vreme ce masele trăiesc în cea mai cumplită mizerie.

În concluzia lucrări sale,Riesebrodt trasează un tablou comparativ al celor doua fenomene(protestantismul american și șiismul iranian)care,în ciuda diferențelor dintre ele,se dovedesc a avea multe trăsături comune:sunt mișcări tradiționaliste,urbane,ce profesează un accentuat moralism patriarhal,azvârlind asupra femeii răspunderea pentru decăderea societății;sunt mișcări anticapitaliste,se situează de partea celor săraci și promovează un ethos social de tip organicist.Apar însoțite și de fenomene de nativism,mesianism și chiliasm.Acestei analize Lawrence nu îi adaugă nimic,cu toate că include printre fenomenele studiate fundamentalismul ebraic,precum și unele fundamentalisme sunnite,din Indonezia,Pakistan și Egipt.

Concluzia lui Riesebrodt este că fundamentalismul ar putea fi definit ca un tip de mișcare de protest care promovează valorile patriarhale,tradiționale ale unei societăți.Riesebrodt,pragmatic,nu ține seama de impactul istoric al fundamentalismului;dimpotrivă,Lawrence identifică unele ''precedente'',dar refuză să le ia în considerare.Pentru el,fundamentalismul e pur și simplu unul din efectele naturale create de impunerea modernismului,fenomen aflat în centrul unei prolixe analize teologice,extinsă pe o sută douăzeci de pagini.

Dar este oare adevărat că fundamentalismul e un fenomen modern?Este adevărat că nu e un fenomen catolic?Firește,cine cunoaște dezbaterea cu privire la modernism care a dus la deschiderea Coniliului Vatican II nu poate decât să recunoască existența unui fundamentalism catolic,ce îl precedă pe cel protestant american.Iar cine cunoaște sumbrele tematici ale existențialismului catolic știe că fenomenul nu încetase încă în anii'60.La fel,anumite tonalități ale catolicismului contemporan,în special în țările din estul Europei,ne duc la concluzia că fundamentalismul catolic mai există fără îndoială și astăzi.Și există,în egală măsură,un fundamentalism ortodox,care ia înfățișarea unei mișcări foarte asemănătoare cu revoluția șiită,în cadrul fascismului românesc(1924-1940).

Dar cel mai interesant este faptul că,atât în cadrul creștinismului cât și în Islam ,fundamentalismul nu apare câtuși de puțin legat de instaurarea modernității.Se întâlnesc fenomene de fundamentalism în califatul fatimid de la Cairo în secolul al XI-lea,după cum se întâlnesc fundamentalisme în Germania și în Franța catolică din secolul al XVI-lea,fundamentalisme numite luteranism și calvinism.Constituie una dintre cele mai urgente sarcini ale istoriei redefinirea acestor momente ale trecutului prin prisma perspectivei create recent de reapariția fundamentalismului în noi conteste.Însă concluzia este de pe acum aceea că,departe de a depinde de modernism,fundamentalismul este o categorie perenă,cu reapariții neașteptate.

I.P Culianu

miercuri, 23 iunie 2010

Interviu Culianu despre revoluţia română

Gabriela Adamesteanu:Securitatea romana-sunt putin jignita-,Securitatea romana nu putea organiza singura,trebuia neaparat KGB?
Culianu:Prostia Securitatii romane este epocala si de o profunzime nemaivazuta.
Gabriela Adamesteanu:Dar mie mi se pare un scenariu prost,daca imi dai voie.Omori o mie de oameni...
Culianu:Nu stiu acum cati au fost prevazuti,cati n-au fost prevazuti.Dar cred ca anume sange era prevazut.Si daca nu aveai sange,trebuia sa-l faci sa curga.Dar,evident,nu stiu asta.
Gabriela Adamesteanu:Si pentru ce?Nu crezi ca ar fi putut face o trecere mai putin spectaculoasa,cand toate celelalte revolutii din Est n-au avut nici un mort?
Culianu:Da,dar nici n-au avut un Ceausescu.Luxul asta numai romanii si l-au permis.
Gabriela Adamesteanu:Si,in acelasi timp,cat a putut fi de mare puterea lui Ceausescu,daca el astazi era atotputernic si maine facea autostopul pe strada cu biata lui nevasta?
Culianu:Facea autostop.Pai,dar asta tocmai arata ca intreaga Securitate l-a lasat pana la urma balta.Am citit reportajele fugii lui Ceausescu si am inteles ca el se ducea in redutele lui,practic,la Targoviste,si asa mai departe,si ca acolo gasea armata instalata si nimeni nu-l primea.Deci,evident ca totul a fost organizat perfect.Ce spui de KGB,uite,tocmai Dorin Tudoran a scris un articol foarte frumos,unul dintre cele mai bune articole ale lui dupa...,in care spune ca de fapt tot ce se intampla-nu e ipoteza lui-,tot ce se intampla si in Uniunea Sovietica,si in toate tarile-satelit este pur si simplu un plan al KGB-ului.
Gabriela Adamesteanu:Am mai auzit teoria asta.
Culianu:Da,dar nu cred ca e o teorie.E atat de plauzibila,incat...KGB e singura institutie care are mijloace de informatie uriase si lucreaza cu supercomputere modele economice.Si atunci...probabil ca totusi,la un moment dat,lucrand cu supercomputerele(sunt niste masini monstruoase,care costa zeci de milioane de dolari si pot sa-ti faca un model al lumii pentru cateva zeci de ani sau chiar mai mult)cred ca,pana la urma,si asta in timpul lui Andropov deja,probabil ca au vazut clar ca modelul,asa cum mergea,asa cum il apucasera,nu ducea nicaieri.Si atunci au calculat exact.E un calcul foarte precis aici.Probabil ca si-au dat seama ca fara a trece la o economie de piata pierderile vor fi mai mari decat castigurile.
Gabriela Adamesteanu:Se refereau numai la imperiul lor sau si la tarile-satelit?
Culianu:Nu,si la tarile-satelit.Ei au daramat Zidul,ei au inceput toate miscarile in tarile-satelit.Evident.
Gabriela Adamesteanu:O sa-mi spui ca KGB e la Vatra Romaneasca?
Culianu:Nu stiu.La Vatra Romaneasca ajunge Securitatea.
Gabriela Adamesteanu:Da.Si KGB unde o fi?
Culianu:KGB?Au alte lucruri de facut.Totul merge ca pe roate in Romania,afara de economie.Dar economia nu merge bine nici in Uniunea Sovietica.
Gabriela Adamesteanu:Si Ungaria?Ungaria a scapat?
Culianu:Nu,sigur ca n-a scapat.Dar Ungaria a fost deja folosita de Andropov ca sa studieze trecerea la economia de piata.Asta stii.Or,cred ca asta l-a determinat pe el pana la urma sa lase cu limba de moarte KGB-ului sa continue pe acest drum.Si intr-adevar asta au facut.Crezi ca Gorbaciov are atata greutate personala?Nici gand.Nici gand.Stim cu totii ca un sef de stat e o papusa,o marioneta.
Gabriela Adamesteanu:Si Ceausescu a fost o marioneta?La sfarsit parea o marioneta,dar numai in ultima zi.
Culianu:Ceausescu sigur ca a convenit tuturor la un moment dat.Si probabil ca de asta a si fost tradat si de unii,si de altii.
Gabriela Adamesteanu:Te referi la occidentali?Ai zis"si de unii,si de altii"
Culianu:Da,sigur ca da.
Gabriela Adamesteanu:De ce convenea?
Culianu:Nu stiu.Sunt niste subtilitati pe care eu,neavand nimic de-a face cu politica,nu le stiu.Dar pot sa-mi dau cu presupusul.Pentru o vreme lunga el era intermediarul in problema Orientului Mijlociu...Era locul unde emisari secreti ai organizatiei palestiniene puteau totusi intalni emisari secreti ai Israelului si asa mai departe.Era un loc unde s-au desfasurat,probabil,operatii pe care noi nici nu le banuim si care...
Gabriela Adamesteanu:Matei Calinescu spune ca acum Securitatea nu mai are putere totalitara,ca ea mai controleaza doar parti,ca nu mai controleaza totul.
Culianu:Are dreptate,dar Securitatea creeaza diversiuni si are o putere enorma.Domina politica nationalista,cred ca domina Vatra Romaneasca,domina inca mijloace de comunicare si are o putere de influenta extraordinara.
Gabriela Adamesteanu:Ai un scenariu?
Culianu:Nu stiu,nu stiu acum.
Gabriela Adamesteanu:Vezi in fata ceva?
Culianu:Om trai si om vedea.Aici chiar cred ca verbul"a vedea"trebuie utilizat la propriu,pentru ca ai nevoie de capacitati vizionare ca sa-ti dai seama ce se va intampla.S-ar putea ca totusi ratiunile de ordin economic sa primeze.

(Aparut in Romania libera,28 iunie 1991)

duminică, 20 iunie 2010

Ecumenismul

Armando Massarenti:Domnule profesor Culianu,sunteti istoric al religiilor si,ca atare,trebuie sa va ocupati de toate religiile,dintr-un punct de vedere cat mai impartial cu putinta.Aceasta atitudine de om de stiinta are vreo influenta asupra religiei pe care o profesati personal?
Culianu:Cred ca istoria religiilor deschide perspective imense,deoarece confrunta intre ele extrem de multe realitati,toate create de mintea omeneasca si fiecare avandu-si valoarea sa proprie.Acest lucru indeamna la ecumenism-care este o incercare dificila de deschidere catre celalalt,in timp ce fiintele umane inclina in general spre localism,spre inchiderea in spatele unor bariere mentale create de educatie si de contextul particular in care vietuiesc.A te confrunta cu alte realitati,uneori zguduitoare,bizare sau de-a dreptul respingatoare,inseamna a-ti pune mereu in joc propriile valori si a deveni mai constient de ele.Iar acest proces de confruntare permanenta are el insusi o mare valoare,din punct de vedere religios.

Armando Massarenti:Dar ati plecat de la o religie anume sau de la o atitudine stiintifica,poate chiar agnostica?
Culianu:Sunt nascut in Romania si,poate dintr-o intamplare,as spune,am crescut in valorile confesiunii ortodoxe,adica ale unui crestinism mai apropiat de catolicism decat de protestantism.Sunt botezat,dar nu sunt ceea ce se cheama un practicant.Cred insa ca meseria mea contine o profunda lectie de religie.Mostenesc aceasta idee de la maestrul meu,Mircea Eliade,si el roman si ortodox.De la el am invatat sa abordez diversele religii in respectul deplin al valorilor lor si intr-un spirit de profunda consideratie.Numai asa mintea noastra isi poate largi orizontul,poate ajunge la ecumenism si poate face sa dispara orice urma de rasism ori refuz al celuilalt.Insa asta nu inseamna agnosticism,dimpotriva,e o idee specific crestina.

Armando Massarenti:Sunteti de parere ca e just sa se considere ca toate religiile ar avea un nucleu comun?
Culianu:Ca exista un nucleu comun in toate religiile nu incape indoiala.Toate religiile isi au un anumit statut particular,insa cred ca o viata omeneasca lipsita de religie,o colectivitate lipsita de religie sunt de neconceput.Insa conceptul meu de religie este foarte amplu.Cred,de pilda,ca nu exista o granita stabila intre religie,filozofie si stiinta.E vorba de elaborari complexe ale mintii avand in comun,prin modalitati similare,cautarea adevarului.Iar adevarul nu cred ca poate fi vreodata separat cu stictete de mit.

Armando Massarenti:Vorbind despre pluralism,va situati pe o pozitie deosebita,privilegiata as zice,cea a omului de stiinta.Nu vi se pare ca in cadrul fiecarei religii in parte(si nu in ultimul rand in cadrul religiei catolice) prevaleaza insa o atitudine de inchidere,care le face pe toate incapabile de a-i intelege pe ceilalti?
Culianu:Da,si este foarte grav.Mie imi place sa declar limpede:atitudinea de respect pe care am descris-o este un bun castigat al civilizatiei occidentale si nu trebuie sa-l pierdem.Este un bun "de lux",pe care alte civilizatii nu-l au.Sper ca valorile care poarta amprenta pluralismului sa cunoasca pe viitor o tot mai mare raspandire.Sunt valori fragile,pretioase si de lux,insa devin pe zi ce trece indispensabile pentru orice forma de convietuire la nivel mondial.

Culianu:Cred ca acceptarea pluralismului la nivelul ideilor implica si acceptarea unui model de societate pluralista,orientata spre niste forme de guvernare care sa accepte pluralismul.Si din acest motiv civilizatia occidentala imi este mai congeniala decat oricare alta.
Armando Massarenti:Acest lucru inseamna ca Statul nu trebuie in nici un caz sa imbratiseze o anumita confesiune religioasa ori sa simpatizeze cu vreuna?
Culianu:Daca intre un Stat anumit si o religie anumita intervine o intelegere cu scopul de a zdrobi minoritatile,lucrul este,fireste,de condamnat.Insa raspunsul trebuie dat in functie de tipul de societate cu care avem de a face.Eu traiesc si predau in Statele Unite o societate cu adevarat pluralista,atat din punct de vedere religios cat si etnic,tocmai datorita separarii nete intre Stat si religie.Cred ca daca Parintii fondatori,care erau protestanti,ar fi profitat de situatie pentru a favoriza o intelegere speciala intre propria lor confesiune si Stat,societatea americana ar fi cunoscut o evolutie mult diferita.

I.P Culianu

vineri, 4 iunie 2010

Reiki

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, (WH0), a recunoscut Reiki ca o modalitate alternativă terapeutică.(http://nccam.nih.gov/health/atoz.htm)

luni, 17 mai 2010

Secretele coralilor

Mesajele ascunse din apă



Stiati ca cea mai buna memorie dintre toate substantele de pe Univers o are apa?
· Stiati ca apa memoreaza toata calea pe care a strabatut-o prin pamant si pe pamant , in sensul ca inmagazineza toate informatiile referitoare la mediile prin care a trecut?
· Stiati ca este singura substanta din univers fara de care nu ar exista viata?
· Stiati ca Apa propaga cel mai bine energia cosmica?
· Stiati ca laboratoarele moderne din ziua de astazi fac doar analiza chimica a apei , dar niciunul nu face analiza energetica a apei ?
· Stiati ca prin simpla rugaciune asupra unei ape se poate modifica gustul ei?
· Stiati ca nici un postulat al chimiei nu poate explica acest lucru?
· Stiati ca analiza fizica (structurala) si analiza energetica a apei este cea care conteaza cel mai mult?
· Stiati ca apa filtrata cu ajutorul celor mai bune filtre este o apa moarta din punct de vedere energetic si nu stimuleaza viata in nici un fel?
· Stiati ca band o apa superfiltrata expuneti corpul unei reactii asemanatoare cu cel al unui drogat intrat in sevraj?
· Stiati ca daca udati o planta cu apa superfiltrata acesta moare mai repede decat daca o udati cu apa obisnuita?
· Stiati ca apa superfiltrata nu inlatura acumularea de metale grele in organism?
· Stiati ca 95% din acumularile de toxine din organism provin din modul de alimentare ,alimente ( surogate, conservanti , E-uri…) si aer ( esapamente si gaze )?
· Stiati ca tehnica moderna prin vibratiile energetice produse conduc la modificari in campul energetic al corpului?
· Stiati ca apa cea mai buna este apa care functioneaza ca si filtru al organismului?
· Stiati ca apa energizata fortifica imunitatea corpului uman si nu numai? · Stiati ca Structura celulei canceroase este asematoare cu celula apei care curge la robinet?
· Stiati ca Structura celulei sanatoase este asemantoare cu celula apei energizata cu ajutorul GENERATORULUI DE APA VIE (GAV)
· Stiati ca locuitorii din zonele muntoase si care beau apa in mod curent din apele de munte sunt mai sanatosi si au o durata medie de viata mai mare decat orasenii,deoarece raurile de munte provin in mare parte din topirea ghetarilor si a zapezii?
· Stiati ca populatia cu cea mare medie de viata locuiesc in : Sudul Tadjikistanului , Nordul Indiei, Nord Vestul Chinei , Estul Kazakstanului si Nordul Pakistanului?
· Stiati ca Dr. Henri Coanda a demonstrat stiintific ca secretul longevitatii acestor popoare este apa pe care o consuma?(www.apa-vie-romania.ro)

marți, 27 aprilie 2010

Dovezi raţio­nale pentru existenţa lui Dumnezeu

Fiind înzestrat de Dumnezeu cu raţiune, omul din cele mai vechi timpuri a încercat să-şi explice realităţile în mijlocul cărora a trăit, ca şi pe cele cu care a venit în contact fie şi numai în mod întâmplător. Dar el nu s-a mulţumit să afle numai cauzele fenome­nelor pe care le-a întalnit în viaţa sa zilnică, deci să-şi justifice numai realităţile lumii înconjurătoare, deoarece setea lui de cunoaştere l-a manat să afle ultima explicaţie a lumii în întregimea ei, ca şi a vieţii. Acestea, deoarece după expresia unor filosofi, omul trăieşte sub impe­riul unui instinct metafizic care îl mână — după priceperea şi gradul lui de cultură — să găsească o explicaţie suficientă tuturor lucrurilor şi fenomenelor ce există şi se petrec în lume, explicaţie care însă nu poate fi aflată decat dacă, prin gandire, el depăşeşte lumea aceasta şi ancorează în transcendent. Numai aşa a ajuns omul să-şi explice în mod satisfăcător existenţa lumii şi a vieţii şi îndeosebi originea aces­tora, atribuindu-le unei cauze prime, absolute, unice, transcendente, conştiente şi active, care nu poate fi decat Dumnezeu.
In această încercare a omului de a-şi explica originea lumii şi a vieţii trebuie să căutăm obarşia argumentelor sau a dovezilor raţio­nale pentru existenţa lui Dumnezeu, care mult mai tarziu au primit o formă logică adecvată, pe care le-au dat-o diferiţi filosofi în decursul timpurilor, începand cu cei greco-romani: Socrate, Platon, Aristotel, Cicero, Seneca şi sfarşind cu cei din epoca modernă : Descartes, Leibniz, Kant, Hegel şi alţii.
Argumentele raţionale pentru dovedirea existenţei lui Dumnezeu sunt dovezi scoase din raţiune, din care rezultă că Dumnezeu nu este o ficţiune, ci există în realitate.Cu alte cuvinte, aceste argumente sunt dovezi care se bazează exclusiv pe raţiune, de care ne folosim spre a argumenta că noţiunea de Dumnezeu nu este un produs al imaginaţiei, ci ei îi corespunde o realitate. Prin ele dovedim că Dumnezeu există. Cunoştinţe mai bogate despre Dumnezeu primim din Revelaţie.
Argumentele raţionale pentru dovedirea existenţei lui Dumnezeu nu au tăria sau puterea necesară spre a face să creadă sau să admită existenţa lui Dumnezeu pe cei ce, de fapt, nu cred în Dumnezeu. De asemenea, ele nu sunt necesare celor ce cred în Dumnezeu pe baza Revelaţiei. Cu toate acestea, ele ne sunt folositoare, deoarece cei ce cred dovedesc prin ele, celor ce nu cred, că credinţa lor nu e o ficţiune, ci are puternice temeiuri raţionale ; iar pentru credincioşii înşişi, ele con­stituie o justificare raţională a credinţei lor, care nu e o credinţă oar­bă, ci una luminată.
Deşi scolastica medievală socotea la peste cinci mii numărul ar­gumentelor pentru dovedirea existenţei lui Dumnezeu, în epoca mo­dernă numărul lor a scăzut vertiginos, iar astăzi ele s-au redus la cinci, şi anume: 1. argumentul istoric 2. argumentul cosmologic; 3. argumentul teologic ; 4. argumentul moral şi 5. argumentul ontologic.

Argumentul istoric

Argumentul istoric deduce existenţa lui Dumnezeu din universali­tatea ideii de Dumnezeu, idee care există la toate popoarele şi în toate timpurile. Dacă ideea de Dumnezeu există pretutindeni şi a existat tot­deauna, este imposibil ca acestei idei să nu-i corespundă o fiinţă care există în realitate. Dealtfel, preistoria, istoria, etnografia, etnologia, sociologia şi alte ştiinţe dovedesc fără nici o îndoială că nu există şi n-a existat niciodată vreun popor care să nu aibă credinţa în Dumne­zeu, indiferent de felul în care aceste popoare şi l-au reprezentat. Ne­număratele locaşuri şi obiecte de cult, ca şi picturile ce s-au găsit în cele mai vechi aşezări omeneşti dovedesc credinţa oamenilor pre­istorici în Dumnezeu.
Deoarece ideea de Dumnezeu există la toate popoarele, acest ar­gument s-a numit -a consensu gentium-, adică el se bazează pe con­sensul tuturor popoarelor. Dealtfel, temeliile acestui argument le-au pus numeroşi filozofi şi învăţaţi din antichitate, el fiind unul dintre cele mai vechi argumente. Astfel, P 1 u t a r h, un reprezentant al Aca­demiei platonice, la începutul veacului al II-lea al erei noastre, scria : "Priviţi pe faţa pămantului. Veţi vedea, poate, cetăţi fară întărituri, fară legi, veţi întalni popoare care nu cunosc scrierea şi intrebuinţarea ba­nilor, dar un popor fară Dumnezeu n-a văzut încă nimeni". In veacul dinainte de era noastră, Cicero zicea : "Nu e nici un popor atît de îna­poiat şi de sălbatic, ca să nu creadă într-un Dumnezeu, chiar dacă nu ştie ce fel este". Iar referindu-se la acest argument, acelaşi Cicero spu­ne : "Ceea ce este admis de toţi, nu se poate să fie fals, pentru că tre­buie să-şi aibă rădăcina în însăşi fiinţa omului".
S-a obiectat însă de către unii că acest argument n-are decat cel mult o valoare redusă, deoarece în decursul timpului, oamenii au cre­zut şi în existenţa unor lucruri sau fiinţe prin care şi-au explicat dife­rite fenomene din natură, dar odată cu progresul ştiinţelor, au părăsit
acele superstiţii, explicandu-şi lucrurile şi fenomenele respective prin legăturile lor cauzale. Aşadar, asemenea altor superstiţii care cu tim­pul au dispărut, şi credinţa în Dumnezeu va dispărea îndată ce oame­nii vor reuşi să explice toate fenomenele naturii pe bază ştiinţifică. La această obiecţie, susţinătorii argumentului istoric au răspuns că toate credinţele deşarte, toate superstiţiile n-au avut caracterul de credinţe universale, ci au fost legate de loc şi timp, pe cand ideea de Dumnezeu este universală.
Fără a avea o putere probantă asemenea altor argumente (cos­mologic, teleologic, moral), alături de celelalte argumente, argumentul istoric constituie totuşi o dovadă raţională în plus, pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu.

Argumentul cauzalităţii

Experienţa şi raţiunea ne arată că lumea se prezintă ca o inlănţuire organizată de cauze şi efecte, orice lucru şi orice fenomen avandu-şi o cauză care, la randul său, poate fi cauza unui alt efect şi aşa mai de­parte. Un lucru este efectul unei cauze care 1-a produs, dar poate fi şi cauza unuia, pe care-1 produce. Nu e însă posibil ca un lucru să fie propria sa cauză, pentru că totdeauna cauza precede sau este anterioa­ră efectului. Dacă am admite aşa ceva, ar însemna că un lucru există înainte de a exista, ceea ce este imposibil atat din punct de vedere lo­gic, cat şi al realităţii. La fel, nu e posibil să mergem la infinit din cauză în cauză, ci trebuie să ne oprim, în sfarşit, la o primă cauză care nu mai presupune o alta şi a cărei existenţă se impune cu necesitate. Pe această primă cauză o numim Dumnezeu.
Ceea ce s-a afirmat şi argumentat pană aici, în mod general şi abstract, nu este decat rezultatul observaţiei şi reflexiei asupra naturii în general şi asupra fenomenelor neînsufleţite şi însufleţite din sanul acesteia. Dar la acelaşi rezultat ajungem dacă urmărim cauzalitatea în regnul vegetal, animal şi uman, căci nicăieri nu putem descoperi cauze prime, deoarece viaţa atat în formă individuală, cat şi în genera­litatea ei este ceva condiţionat. La fel stau lucrurile şi în lumea anor­ganică.
S-a obiectat că argumentul cauzalităţii nu-i stringent, deoarece poa­te fi cugetată o serie nesfarşită de cauze secundare, fără a fi nevoie să admitem o cauză primă.
Intr-adevăr, lumea este o înlănţuire ordonată de cauze şi efecte, dar prin aceasta nu suntem obligaţi cu necesitate lo­gică să postulăm o primă cauză în afară de lume.
Dar răspunsul este că gîndirea logică nu poate concepe ca o serie nesfarşită de cauze secundare să se învartă într-un circuit al cauzelor, precum sunt punctele de pe circumferinţa unui cerc, căci această serie de cauze secundare nu se poate dispensa de o cauză primă nece­sară. Efectul care necesită o cauză este in imposibilitate de a produce cauza sa.
Inpotriva acestui aigument s-au ridicai filosofii D. Hume şi l. Kant, care au atacat propriu-zis principiul şi legea cauzalităţii. Ast­fel, D. Hume afirmă că principiul cauzalităţii este ceva subiectiv, nu obiectiv, căci noi observăm doar o succesiune a fenomenelor, unele după altele, dar nu putem afirma că în succesiunea a, b, c, d, a este cauza lui b, b este cauza lui c, c este cauza iui d, căci noi observăm numai succesiunea lor, adică urmarea unuia după altul, dar nu ştim ni­mic despre cauza lor. Aşadar, spune Hume, în baza obişnuinţei, în loc să spunem că fenomenul b urmează după a, c după b, d după c, deci în loc să spunem post hoc (după acesta), spunem că a e cauza lui b, b e cauza iui c, c e cauza lui d.
Dar afirmaţia lui Hume nu poate sta în picioare, mai ales astăzi, când descoperirile ştiinţifice au ajuns la un atare nivel, încat demonstrea­ză în mod neîndoielnic că legea cauzalităţii e legea fundamentală a tuturor fenomenelor ce se petrec în univers, deci este o lege obiec­tivă şi nu un fapt subiectiv de conştiinţă.
La randul său, filosoful Kant susţine că legea cauzalităţii se aplică numai în lumea fenomenală, nu în lumea numenală, cea a lucrului în sine, aşa că noi nu putem afirma existenţa unei fiinţe absolute mai presus de lumea fenomenală, deoarece valabilitatea acestei legi se restrange numai la lumea fenomenală in care trăim. Ce e drept, ra­ţiunea practică postulează existenţa unei astfel de fiinţe, dar raţiunea teoretică, de care e legat principiul cauzalităţii, nu poate dovedi exis­tenţa lui Dumnezeu, cunoştinţele ei limitandu-se numai la lumea fe­nomenală.
Cu toate acestea, în mod indirect însuşi Kant nu rămane consecvent concepţiei sale, deoarece el însuşi în Critica raţiunii pure afirmă că lumea fenomenală în fond este o manifestare sau, o expresie a lumii numenale, cu alte cuvinte, cauza lumii fenomenale este tocmai lumea numenală şi astfel, vrînd-nevrînd, principiul cauzalităţii a pătruns şi în lumea numenală.

miercuri, 21 aprilie 2010

Evreii hazari

Si atunci:"Sa fie rastignit,Sa se rastigneasca!"Si Iisus Hristos este ucis,pe raspunderea conducatorilor spirituali si a tot poporul,in fata lui Dumnezeu:"Sangele lui asupra noastra si a copiilor nostri"(Matei 27,25).Din acest moment poporul evreu dispare din Planul Divin,ca popor ales al marturisirii Lui intre neamuri:"Ierusalime,Ierusalime,care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine!...De cate ori am vrut da strang pe copii tai,cum isi strange closca puii sub aripi si n-ati vrut.iata,vi se lasa casa pustie!Caci va spun,ca de acum in colo,nu Ma veti mai vedea pana cand nu veti zice:"Bine este cuvantat Cel ce vine intru Numele Domnului"(Matei 23,37-39)

Devine popor ales Noul Israel(dupa duh),format din cei ce cred si marturisesc(evrei si neevrei)pe Iisus Hristos,Fiul lui Dumnezeu,Unul din Sfanta Treime,intrupat din Fecioara,din dragoste pentru creatura Sa,ca sa ispaseasca pacatele lumii si sa-i indumnezeiasca pe toti cu puterea Harului Duhului Sfant:"Ma rog,Parinte Sfinte,nu numai pentru ei(Apostolii),ci si pentru toti ce vor crede in Mine prin ei...Vreau,Tata,ca acolo unde sunt Eu,sa fie si ei impreuna cu mine,pentru ca sa vada Slava pe care o aveam la Tine,mai inainte de a fi lumea".(Ioan 17)

Pentru pacatul necredintei si uciderea Fiului lui Dumnezeu,consecintele sunt tragice pentru poporul evreu:Romanii ocupa Iudeea,templul din Ierusalim este daramat,"Piatra pe piatra nu va ramane aici",prorocise Iisus(Matei 24,1-2)si evreii fug in toata lumea(Titus,fiul lui Vespasian,la anul 70 d.Hr.devine instrumentul de pedeapsa prin care Dumnezeu a sanctionat poporul evreu).Lipsiti de conducere politica(nemaiavand stat),precum si de una religioasa(corpul preotesc este ucis in totalitate),raman doar sub ascultarea invatatorilor de lege,talmudistii rabini.Cea mai mare parte a fugarilor ajunge prin nordul Africii(unii raman in Egipt)in Spania si,de aici,in mai toate tarile occidentului.Rabinii incearca sa adapteze viata comunitatilor la noile conditii istorice,locale.Se constituie in comunitati separate,numite ghetouri,de obicei la marginea oraselor(cetatilor)unde,sub autoritatea si ascultarea rabinica,sunt impiedicati sa se asimileze.(Este minciuna rabinica ca in evul mediu,au fost internati in ghetouri.Pe acestea le-au facut ei) Procesul de separare le da posibilitatea rabinilor sa imprime in constiinta populatiei ideea ca in calitate de neam ales sunt persecutati si urati de neamurile crestine.Ideea aceasta,cultivata si intretinuta de-a lungul generatiilor,da nastere la dorinta de razbunare fata de neamurile crestine din cauza carora se vad lipsiti de Gratia Divina si acuzati ca popor ucigas al lui Dumnezeu.

Totusi,cei care ies de sub aceasta umbrela rabinica,constata ca crestinii nu sunt acele fiare salbatice prezentate de rabini,si foarte multi renunta la mozaismul talmudic si se asimileaza.Dar in acest moment istoric si spiritual al poporului evreu,in secolele XV-XVI,apare un nou popor evreu-care nu are nimic comun din punct de vedere biologic cu poporul semit,fugit din Palestina la anul 70 d.Hr.-hazarii,un trib turco-mongol din regiunea cuprinsa intre marea Neagra si Marea Caspica.

Acestia,prin secolul al VIII-lea,sunt pusi in situatia sa opteze pentru una din credinte:musulmana sau crestina.Pentru a nu deveni victime ale conflictului dintre crestini si mahomedani,conducatorii hazari adopta mozaismul pentru poporul lor.La anul 741,Bulan,conducatorul tribului hazar,adopta mozaismul ca religie oficiala.Astfel asiaticii hazari,devin evrei prin religie,preluand invatatura iudaica,cu accent special pe ideea poporului ales care trebuie sa stapaneasca lumea.Sub tarii Rusiei stapanirea ii inghite si pe ei,o data cu panslavismul,dar se infiltreaza incet-incet pana in apusul Europei.In Germania,Franta,Austria,Anglia,vin in contact cu organizatiile masonice(descendente din ordinul templierilor),pe care ajung sa si le subordoneze si la adapostul carora incep actiunea de destabilizare si descompunere a statelor si spiritualitatii crestine.

In timp ce evreii sefarzi(semiti)se risipeau,asimilandu-se,evreii hazari(aschenazi)reimprospatau Legea Deuteronomului in inteles talmudic,investindu-se cu dreptul de autoritate levitica(slujitori ai templului)si reactualizand situatia istorica din timpul ocupatiei Palestinei sub Iosua Navi,arogandu-si dreptul de a dispune si astazi,dupa 2500 de ani,de aceeasi investitura data numai pentru acea actiune lui Moise si lui Iosua,de a distruge neamurile pacatoase,care acum,pentru ei,sunt cele crestine.

Pentru ca actiunea lor sa-si poata atinge scopul,se reorganizeaza intr-o forma suprastatala,cahalul,stat in stat,cu legile lui,cu guvern particular,specific iudaic,cu relatii bazate pe legi talmudice(intre membrii comunitatii lor relatii morale,iar fata de orice neam si orice religie,fiindu-le permis,pentru a-si atinge scopurile,orice mijloc,cel mai imoral fiind cel mai bun).

Castiga prin viclenie,corupere,santaj,minciuna,dezinformare,elementele capabile ale neamurilor in mijlocul carora traiesc,ajung subtil in fruntea bucatelor parazitand neamurile crestine,plangand de forma zidurile Ierusalimului daramat.Canaanul lor este acum lumea intreaga,pe care vor sa o stapaneasca.Iata-ne sub amenintarea dominatiei talmudico-hazare.Toate patimile Asiei s-au amplificat si exacerbat sub ideea alesilor lui Iahve,hazarii,care si-au descoperit vocatia de sionisti:refacerea Imperiului davidic.

Infiltrati in ultimele doua veacuri,prin cutezanta si obraznicie,prin santaj si corupere,prin insinuare perfida,in toate compartimentele vietii publice:in cultura,in economie si comert,in viata spirituala si morala(imbracand chipul ingerului de lumina),dand tonul prin mass-media,pe care au ajuns s-o controleze,realizand asa-zisa opinie publica(opinia lor este atribuita publicului),infiltrandu-se in armata si politie,in politica si mai ales in serviciile secrete si in diplomatia tuturor statelor,in toate societatile si asociatile"umanitare",prezidate de forma de servantii lor goimi,organizati in francomasonerii,detin astazi,in toate statele lumii in calitate de consilieri,parghiile cu care misca masele de goimi,dupa bunul lor plac.

Este stiut astazi si recunoscut chiar de ei,ca un triunf,ca in compozitia fiecarui guvern,din orice tara,intra sau ies,cei indicati de ei.De la 50% pana la 90%,in statele socialiste(comuniste)membrii guvernului erau chiar evrei hazari.Iar toate revolutiile socialiste(comuniste)au ca initiatori si profitori pe evreii hazari.

Virgil Maxim[307]

Darwinismul creator (II)

Dovezile care demonstreaza rolul creator al selectiei naturale se pot imparti in doua categorii:directe si indirecte.

Dovezile directe ne arata cum,sub ochii nostri,selectia naturala duce la formarea de noi forme si varietati.Sa venim cu doua exemple:

a)In pasunile alpine necosite,o specie de Gentiana infloreste toata vara si nu prezinta varietati aparte.Unde fanetele se cosesc,din specia respectiva s-au diferentiat insa doua varietati:una ce infloreste si fructifica inainte de cosit si alta dupa cosit.Diferentierea celor doua varietati se datoreaza faptului ca toate exemplarele ce infloreau si fructificau in timpul cositului au fost sistematic eliminate,neramanand decat formele care infloreau fie din vreme,fie tarziu,catre toamna.

b)In Golful Plymouth din Anglia,cu cateva zeci de ani in urma,s-a construit un dig nou.Digul apara golful de puternicul flux al marii.Dupa indiguire,apa golfului a devenit tulbure,din cauza malului adus de apele ce se varsau aici,mal care nu mai era adus de reflux in larg.In urma acestui fapt,naturalistul Weldone,facand observatii asupra faunei din golf,a fost izbit de modificarile ce le suferea un crab.

Din an in an,crusta acestuia se modifica,in sensul ca deschiderea dintre torace si crusta,pe unde patrundea apa la branhii,se ingusta din ce in ce.Weldone si-a dat seama ca,din cauza malului,crabii cu deschideri mari se prapadesc,ramanand numai cei cu deschideri mici,prin care se filtreaza apa,incat ea ajunge curata la branhii,permitand o respiratie normala.Fara indoiala ca supravietuirea crabilor cu deschiderea redusa dintre torace si crusta a dus la formarea unei noi varietati de crabi,care nu a exitat inainte.

Indirect ne dam seama de rolul creator al selectiei naturale prin studiul adaptarii vietuitoarelor la mediu.

duminică, 18 aprilie 2010

Pendulul lui Foucault

La 5 noiembrie 1989,in Auditoriul Academiei de Muzica din New York,Umberto Eco ma invita,impreuna cu cel mai mare specialist mondial in istoria Kabbalei,Moshe Idel din Ierusalim,sa prezentam traducerea engleza a cartii sale Pendulul lui Foucault in fata publicului american.Invitatia nu era arbitrara:Umberto Eco stia ca ma ocupam de mult de istoria societatilor secrete(subiectul romanului sau)si scrisese pagini admirabile despre cartea mea Eros si magie in Renastere,publicata in traducere italiana de Editura Mondadori,in 1987.

Culianu[152].

Darwinismul creator (I)

Selectia artificiala este un mijloc prin care omul a obtinut din cele mai vechi timpuri si obtine si astazi rase noi de animale domestice si soiuri de plante cultivate.

Agricultorul primitiv nu si-a pus problema de a obtine o varietate mai buna a unei plante oarecare pe care o folosea intamplator,dar,desigur,ca el pastra si semana semintele care aveau anumite calitati:se coceau mai devreme,erau mai mari etc.In felul acesta s-a ajuns la varietati de plante care se deosebeau de stramosii lor salbatici.
Dintr-un grup de animale,omul primitiv sacrifica de obicei pentru hrana in primul rand indivizii cei mai slabi,iar pe cei considerati mai valorosi ii pastra pana in ultimul moment.Ca urmare,omul a facut o selectie fara un anumit scop,care a dus la imbunatatirea rasei animalului respectiv sau la formarea unei noi rase.

Fenomene de selectie inconstienta se observa si in epoca actuala.Darwin citeaza urmatorul exemplu:Doua turme de oi Leicester,deci din aceeasi rasa,s-au pastrat mai mult de 50 de ani intr-o stare pura,fiind crescute la doua ferme separate.In acest timp,caracterele oilor din cele doua turme s-au diferentiat atat de mult,incat puteau fi luate ca rase deosebite.Nici unul dintre fermieri n-a urmarit sa se ajunga la aceasta diferentiere,totusi ea s-a produs in mod inconstient,datorita unor conditii de intretinere si de nutritie intrucatva deosebite ale celor doua turme.

Pe baza unui mare numar de exemple asemanatoare Darwin a tras concluzia ca selectia este posibila si fara un plan sau un scop anumit si,ca atare,ea poate avea loc si in conditii naturale,fara interventia omului.

Darwin si darwinistii in general au aratat ca selectia artificiala are un rol creator,deoarece micile variatii de la care porneste selectia se accentueaza din generatie in generatie intr-un sens bine definit,corespunzator cu interesele omului.

In felul acesta se ajunge la grupe de indivizi cu trasaturi noi,care n-au existat la formele de la care s-a pornit.Prin urmare,selectia artificiala creeaza forme noi,nu le gaseste de-a gata.

Rolul creator al selectiei naturale
.

Sa presupunem o specie de lupi ai carei indivizi se
hranesc cu diferite animale.O cauza oarecare(seceta,frig etc.)face ca la un moment dat sa se imputineze mult animalele vanate de lupi,in afara de ciute care,dupa cum se stie,sunt foarte iuti la fuga.In urma acestui fapt vor supravietui numai aceia dintre lupi care au o mai mare viteza si agilitate in prinsul prazii.Ceilalti vor pieri.In felul acesta va lua nastere o varietate noua de lupi, mai sprinteni si mai iuti ,caractere care se vor accentua si mai mult la urmasi.

Din contra,daca prada ar fi fost un vanat mare si robust ,care sa se apere mai mult prin forta decat prin fuga ar fi supravietuit lupii cu trupul bondoc si viguros.Acest exemplu de lupta pentru existenta si de selectie naturala nu este imaginar,el fiind realizat si in natura.Astfel,in Muntii Catskill din Statele Unite exista doua varietati de lupi:una cu trupul mai indesat si mai puternic.Prima varietate ataca fiarele salbatice sprintene,iar a doua ataca turmele ciobanilor.

Din acest exemplu s-a putut deduce ca selectia naturala are un rol creator.

Selectia naturala pastreaza acei indivizi din cadrul unei specii ale caror variatii sunt utile in conditiile de existenta date.Indivizii ramasi in viata se incruciseaza intre ei si,ca urmare,variatile utile,fiind pastrate de ereditate,se accentueaza intr-un anumit sens de la o generatie la alta.aceasta face ca din sanul speciei vechi sa ia nastere un grup sau mai multe grupuri de indivizi cu caractere noi,care se deosebesc calitativ de specia initiala.Acestea sunt varietatile,care,cu timpul,se transforma in subspecii si apoi in specii noi,ale caror insusiri sunt mai potrivite conditiilor schimbate de mediu.

miercuri, 3 martie 2010

Teoria evoluționistă

Vatra a fost infiltrată de SRI

"
R:-Următoarele trei sau patru menţiuni care se fac despre dumneavoastră vă pun în legătură cu Vatra Românească!
Ion Coja:- Am văzut, dar nu pricep de ce TedAnton nu se miră, spectaculos şi captivant, de faptul că fostul profesor devine lider al organizaţiei care îl va asasina pe fostul student! De ce nu merge cu ticăloşia până la capăt?!
R:— Aţi discutat cu Ted Anton despre Vatra Românească?
Ion Coja:— Cum era să n-o facem?! Pentru asta m-a şi căutat, dar exact ce i-am spus eu despre Vatră nu a publicat.
R:— A publicat părerile lui Tismăneanu, Vladimir Tismăneanu…
Ion Coja:— Aşa! Vladimir!
R:— Ale lui Andrei Codrescu, Dan Petrescu, Norman Manea…
Ion Coja:— Vom face o anexă la acest dialog al nostru. Acolo vom publica nişte texte, legate de unele probleme ivite pe parcursul discuţiilor noastre. Vom publica bunăoară textul care a primit cele mai multe aplauze la Târgu Mureş, când s-a ţinut, în mai 1990, primul congres al Uniunii Vatra Românească. Şi să-l raportezi la ce zic despre Vatra Românească Tismănenii dumitale!
R:— Ai mei? … Uitaţi că dumneavoastră înşivă aţi recunoscut – mă rog, aşa susţine Ted Anton, că aţi recunoscut apartenenţa sau dependenţa de securitate a Vatrei Româneşti. Citez: „Când i-am expus lui Ion Coja afirmaţia lui Culianu că fusese ameninţat de Vatra Românească înainte de a fi ucis, fostul său profesor căzu pe gânduri: „Vatra a fost infiltrată de SRI, spuse” .

Ion Coja:
— Măgarul şi ticălosul! Când mi-a „expus” afirmaţia lui Culianu n-am căzut deloc pe gânduri. Nu era o noutate! Aşa că am fost foarte prompt în a-i demonstra grecului că este vorba de „diversiune”, pusă la cale, foarte probabil, de cei care, ulterior, l-au asasinat pe Nené. Iar despre infiltrarea unor agenţi SRI în Vatră i-am spus măgarului că este un lucru absolut normal, pentru care nici să nu ne gândim să incriminăm pe cineva. Ar fi fost anormal dacă SRI n-ar fi încercat să ştie din surse proprii ce se întâmplă într-o organizaţie atât de numeroasă cum era pe atunci Vatra Românească!… De la aceste premise a plecat discuţia mea cu Virgil Măgureanu! L-am făcut atent, să cerceteze dacă oamenii lui infiltraţi în Vatră nu cumva nu-şi fac corect meseria, misiunea încredinţată!

R:
— Care era această misiune?
Ion Coja:Nu ştiam, dar, punând binele înainte, mi-am zis că rolul lor trebuia să fie pozitiv!

R:
— Pozitiv în ce sens?

Ion Coja:
— În sensul închegării unor structuri organizatorice trainice, fiabile, cum se zice acum! Funcţionale!
R:— Mergem mai departe?
Ion Coja:— Aţi terminat cu mine?
R:— Cred că da!… Ne întoarcem la…
"

(fragment din cartea interviu Marele-manipulator-si-asasinarea-lui-culianu-ceausescu-iorga)

vineri, 29 ianuarie 2010



[...]La Chambery, unde venisem la invitaţia lui Jean Burgos, s-a întâmplat ca trei vrăjitoare adevărate să participe la conferinţă ; ele m-au acuzat că vorbesc despre anumite lucruri fără să le fi experimentat. Am admis pe dată faptul, cerând doar cu modestie oarecare înţelegere pentru istoricii corecţi care încearcă să-şi facă meseria. Se pare că îngăduinţa nu ne-a fost acordată, căci în jur s-au petrecut lucruri stranii: câteva persoane au leşinat, iar colegul
meu, africanistul Hans Witte, şi cu mine am fost cuprinşi de teribile dureri de cap care au persistat şi după ce am părăsit sala conferinţei [...].

IOAN PETRU CULIANU