Dubluganditul este capacitatea de a stoca in minte,concomitent,doua convingeri care se exclud una pe alta si de a le imbratisa pe amandoua in acelasi timp.Un ganditor al Partidului stie in ce directie trebuie sa-si modifice amintirile;prin insusi acest lucru,el este constient ca joaca feste realitatii;dar,prin intermediul dubluganditului,el se si auto-asigura ca realitatea nu a fost violata.Acest intreg proces trebuie sa fie constient,altminteri nu s-ar desfasura cu precizia necesara,si inconstient,altfel ar atrage dupa sine un sentiment de falsitate la inceput,iar mai apoi de vinovatie.
Asa stand lucrurile,este absolut necesar sa spui minciuni sfruntate si totusi sa le crezi cu toata sinceritatea,sa uiti orice a devenit nedorit si,pe urma,daca acel lucru revine la lumina sa-l readuci din uitare exact pentru atata timp cat ti se cere sa negi existenta realitatii obiective si sa nu incetezi nici o clipa a tine cont de realitatea pe care o negi.Chiar si folosirea termenului dublugandit presupune exercitarea dubluganditului,pentru ca,rostind cuvantul,recunosti implicit ca sucesti realitatea;printr-un nou proces de dublugandit anulezi aceasta recunoastere,si asa mai departe,la infinit,minciuna fiind mereu un pas in fata adevarului.In ultima instanta,prin intermediul dubluganditului a reusit Partidul sa opreasca cursul istoriei.(Orwell,266)
Nu ajunge sa i te supui Fratelui cel Mare,trebuie sa-l iubesti.(Orwell,347).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu